32 total views

Articol scris de Bogdan Cojocaru, zf.ro

Noile proteste antiguvernamentale şi reacţia imediată în forţă a autorităţilor arată că Turcia este departe de a-şi fi depăşit tensiunile sociale care au ameninţat în vara anului trecut guvernul, acuzat că devine tot mai autoritar şi mai corupt, iar analiştii aver­tizează că economia turcă a crescut pe fun­daţii şubrede, acum în pericol să se năruie.

În faţa noilor presiuni, guvernul ameninţă cu noi restricţii, de neconceput în ţările occidentale, cum ar fi interzicerea unor reţele de socializare cu ajutorul cărora se mobilizează demonstranţii şi a unor site-uri ca YouTube, pe care sunt postate înregistrări compromiţătoare pentru pre­mier.

Moartea unui copil de 15 ani după 269 de zile de comă provocată de o grenadă trasă de forţele antirevoltă turceşti în de­monstraţiile masive din vara trecută a scos pe străzile unora dintre cele mai mari oraşe mii de turci care au cerut din nou demisia „guvernului corupţiei“ condus de Recep Tayyip Erdogan. Autorităţile le-au răspuns cu acelaşi tratament ca astă-vară, ga­ze lacrimogene şi tunuri cu apă. Copilul devine astfel a opta victimă a demonstraţilor anti­guvernamentale de anul trecut şi un simbol al violenţei cu care guvernul răs­punde provocărilor de acest gen. Lira tur­cească a reacţionat imediat la noile pro­bleme atingând noi minime în raport cu dolarul.

„Guvernul lui Erdogan, guvernul corupţiei, demisia, demisia“

În Ankara, capitala Turciei, poliţia a tras cu grenade lacrimogene şi cu tunuri de apă pentru a dispersa aproximativ 2.000 de pro­testatari care strigau „Guvernul lui Erdo­gan, guvernul corupţiei, demisia, demisia“, potrivit BBC.

Fiii a trei foşti miniştri ai cabinetului Erdogan au fost arestaţi şi acuzaţi de corupţie, în timp ce premierul a catalogat ca „invenţie“ o înregistrare audio în care aparent discută cu fiul său despre ascun­derea câtorva milioane de euro. Premierul a spus despre aceste înregistrări, postate pe internet, că sunt „atacuri perfide“.

Pentru un observator străin, această poveste părea de neconceput în urmă cu câţiva ani. În ultimul deceniu economia turcească a crescut într-un ritm exploziv. Din 2002, PIB-ul a crescut de aproape patru ori pe fundaţia unui boom de proporţii epice al consumului şi construcţiilor care a dus la apariţia a numeroase malluri, zgârie-nori şi proiecte de infrastructură ambiţioase, scrie Forbes. Economia Turciei a continuat să crească aproape neperturbată în timpul crizei financiare mondiale care a adus stagnare şi recesiune statelor occidentale.

Însă boomul economic turcesc s-a transformat într-o bulă periculoasă similară celor care au provocat recesiunea econo­miilor vestice în urmă cu şase ani.

Politica monetară influenţată de capriciile guvernului din ultima jumătate de deceniu a dus la rate de dobânzi neobişnuit de mici. Erdogan crede că o politică cu dobânzi zero este cea mai bună imple­mentare într-o societate islamică modernă a interdicţiei împrumutului pentru profit, prevăzută de codul islamic, sau Sharia. „Vrem să reducem dobânzile reale pe termen lung astfel încât oamenii să-şi majoreze veniturile prin muncă, nu dobânzi. Chiar şi noi vrem să egalizăm rata inflaţiei şi rata de dobândă“, spunea permierul în 2011.

Creditul curge atât de liber în Turcia încât persoanele fizice pot obţine aprobări pentru împrumuturi personale prin SMS sau la bancomate

Dobânzile extrem de reduse sunt de obicei responsabile cu crearea unor boomuri economice temporare bazate pe credit şi bule ale activelor. O astfel de strategie îi este utilă lui Erdogan deoarece a promis că până în 2023 va aduce economia turcească printre primele zece din lume ca mărime. Din 2008 împrumuturile către sectorul privat au crescut de mai mult de patru ori, chiar dacă PIB-ul s-a majorat cu doar o treime.

Datoria a alimentat o bună parte din această creştere. Mai îngrijorător este faptul că o treime din datoria externă a Turciei, sau 129 miliarde de dolari, este pe termen scurt şi va ajunge la scadenţă anul viitor. La sfârşitul anului 2012 datoria externă pe ter­men scurt se situa la 100,6 miliarde de dolari, iar în 2008 la doar 52 miliarde de dolari.

În ultimul deceniu, principalul motor de creştere economică au fost cheltuielile populaţiei, acestea având o pondere de 70% în PIB. Însă o mare parte din aceste cheltuieli au fost finanţate cu datorii, ca şi alte motoare economice. Creditele pentru persoane fizice au înregistrat o creştere anuală medie de 61% între 2005 şi 2008, iar ritmul a încetinit puţin, doar frânat de criza financiară globală. Anul trecut creditele pentru gospodării au avansat cu 28%. Creditul curge atât de liber în Turcia încât persoanele fizice pot obţine aprobări pentru împrumuturi personale prin SMS sau la bancomate.

Cardurile de credit au jucat, de ase­menea, un rol major la crearea boomului din consum. Din 2010 până în 2013 împrumuturile acordate prin card de credit de către bănci au avansat cu 77%. Cei 74 de milioane de cetăţeni ai Turciei deţin nu mai puţin de 57 de milioane de carduri de credit şi sunt datori 45 de miliarde de dolari prin astfel de instrumente. O treime din aceste împrumuturi sunt neperformante. În aceste condiţii, raportul dintre datoriile gospo­dăriilor şi venitul disponibil a sărit de la 4,7% în 2002 la 50,4% în 2012.

Activitatea din construcţii, unul dintre cei mai comuni „combustibili“ care ali­mentează economia în timpul bulelor, participă cu 20% la PIB. În 2013, creditele care au legătură cu sectorul construcţiilor

s-au majorat cu aproape 43%. Din 2008, 39 de zgârie-nori şi-au făcut apariţia în Turcia, iar alţi 42 sunt în curs de construcţie. La finalizarea în 2011, blocul Safir din Istanbul, de 238 de metri, era cea mai înaltă clădire din Europa, exceptând Rusia.

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Raspunde la urmatoarea intrebare inainte de a posta * Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.