168 total views

Astăzi consilierii județeni liberali trebuie să uite preț de câteva minute disputele politice. Sunt în opoziție, iar singura armă împotriva celor de la putere este că tot ce ține de patrimoniu nu poate „trece” fără votul lor. Le reamintim că este imperios necesar să voteze, măcar în ceasul al 13-lea, darea în administrare a unor spații pentru Centrul Județean pentru Conservarea Culturii Tradiționale Vâlcea și să uite că pot să le arate pisica pesediștilor. Considerăm că este de bun simț ceea ce li se solicită și nu trebuie să dea dovadă de prostie doar din cauza disputelor politice. Centrul este mândria județului Vâlcea și nu credem, domnilor consilieri județeni liberali, că vreți să vedeți această echipă în stradă. Gândiți-vă că fiecare dintre voi aveți copii care mâine, poimâine au înclinații către această activitate și veți dori să promoveze undeva. Și unde altundeva ar putea dacă nu în „sânul” acestei echipe culturale vâlcene și de mare prestigiu, căreia, politic, nu îi acordați votul pentru un sediu unde să-și desfășoare activitatea.

Orchestra „Rapsodia Vâlceană” care aparține Centrului Județean pentru Conservarea Culturii Tradiționale Vâlcea, anul acesta deși a împlinit 50 de ani de activitate nu a avut până astăzi decât un sediu spiritual, singurul și sigurul adăpost în care se găsesc, fiind cel al valoroaselor acumulări culturale. Activitate rămâne un prag fundamental ce ar trebui să aducă, în viața instituției, casa pe care, în mod paradoxal, Casa Creației Populare, nu a avut-o până acum, dar de care a avut dintotdeauna nevoie. Un sediu pe măsura activității sale complexe, certificată și apreciată de către reprezentanți de renume ai etnologiei românești.

Conducerea Primăriei Râmnicu Vâlcea, ultimatum pentru Centrul Județean pentru Conservarea Culturii Tradiționale Vâlcea

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vâlcea a solicitat Primăriei municipiului Râmnicu Vâlcea atribuirea unei camere în clădirea internatului „Liceului Oltchim” pentru desfășurarea activității organizației. Executivul local le comunică acestora că prin Hotărârea nr. 233/16.06.2017, Consiliul Local Municipal a aprobat inițierea procedurilor de preluare a bazei materiale a Liceului din administrarea Consiliului de Administrare (CA) al acestei unități de învățământ, în administrarea CL în vederea transmiterii acesteia în proprietatea statului și în administrarea Ministerului Educației Naționale Universitatea din Pitești. Așadar, Centrul Județean solicită spațiu, iar administrația locală le solicită printr-o adresă „pentru ultima dată ca în termen de maxim 15 zile de la primirea prezentei, să întreprindă toate demersurile pntru eliberarea spațiului situat la parterul internatului „Liceului Tehnologic Oltchim”, adică de urgență să părăsească spațiul pe care îl ocupă. Mai mult, le amintinște acestora că perioada de 5 ani pentru care CL aprobase „șederea” lor în incinta internatului la parter a expirat la data de 31.05.2016. Cu alte cuvinte, cu bună-voința lor, și-au desfășurat încă 2 (doi) ani de zile activitatea în spațiile pe care le administrează.

Consiliul Județean un nou proiect pentru aprobarea unor spații în care Centrul Județean să-și poată desfășura activitatea

În ședința ordinară, de astăzi 21 iunie, consilierii județeni liberali pot decide soarta Centrului Județean. Deși Consiliul Județean deține majoritatea, darea în administrare a unor spații ce aparțin Centrului Militar Județean Vâlcea către Centrul Județean de Cultură, nu poate fi valabil decât prin votul „favorabil” al consilierilor liberali. Trebuie menționat că nu este prima dată când acestora li se solicită votul pentru ca organizația să-și poată desfășura activitatea în condiții normale, adică în spații decente, ținând cont și de importanța Centrului care este instituția ce a stimulat crearea, valorificarea și promovarea valorilor perene ale culturii populare.

Centrul Județan pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale se adresează mass-mediei locale și transmite prin intermediul acesteia un mesaj pentru consilierii județeni liberali

„Stimate domnule/doamnă consilier judeţean,
Vă rog să primiţi prezentul înscris ca pe un ultim apel la raţiune şi la condescendenţă şi să susţineţi, prin votul dumneavoastră, în şedinţa ordinară a Consiliului Judeţean Vâlcea, din data de 21 iunie a.c., atribuirea spaţiilor necesare desfăşurării activităţii Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea. În prezent, Centrul îşi desfăşoară activitatea în nişte spaţii pe care nu vi le mai descriem aici, dar pe care le puteţi viziona în fotografiile anexate. Spaţiile pe care le solicităm nu sunt pentru şefi sau personalul TESA, ele sunt necesare pentru desfăşurarea activităţii unor oameni care fac muncă de documentare, arhivare, cercetare şi creaţie, de cultură populară tradiţională în judeţul Vâlcea. De asemenea, în aceste spaţii vom depozita arhiva Centrului, arhivă de peste 50 de ani, care nu poate fi cuantificată în cifre, lei, euro sau alte valute. Spaţiile în care stăm acum nu sunt autorizate pentru desfăşurarea niciunei alte activităţi şi, de altfel, şi din această pricină ni s-a cerut să-l evacuăm. Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea nu are culoare politică, iar prin votul dumneavoastră, la 50 de ani de activitate al acestuia, aveţi libertatea de a alege cum vreţi să rămâneţi în istoria acestei instituţii. Noi vă mulţumim şi aşteptăm cu interes şi încredere decizia dumneavoastră”.
Echipa, C.J.C.P.C.T. Vâlcea

Pledoarie pentru viitorul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vâlcea

1 martie 1968 a devenit un reper important în ceea ce înseamnă cultura tradițională românească. Este dată înființării Casei Creației Populare, instituție ce poartă astăzi numele de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vâlcea și care, la 50 de ani de existentă se poate mândri cu zidiri culturale durabile, cu faimă recunoscută în țară și în străinătate.

Unul dintre întemeietorii Casei Creației Populare, prof.dr. Gheorghe Deaconu afirma faptul că județul Vâlcea, aflat la confluența a trei mari provincii – Oltenia, Muntenia și Transilvania, este locul care se identifică prin vocația sintezei creatoare. Centrul și-a orientat activitatea atât în direcția inițierii de proiecte și programe de promovare, conservare și protejare a obiceiurilor și tradițiilor populare, a efectuării de studii și cercetări privind datinile și meșteșugurile tradiționale cât și în derularea de evenimente în domeniul artei vizuale, artei spectacolului, culturii scrise și al educației permanente, vizând atragerea spre actul de cultură și integrarea tuturor categoriilor socio-profesionale, indiferent de vârstă si apartenența etnică, precum și a persoanelor cu dizabilități.

Centrul este instituția care a stimulat crearea, valorificarea și promovarea valorilor perene ale culturii populare, pornind din cele mai îndepărtate colțuri ale Vâlcii prin proiecte precum: Festivalul “Pridvorul tinereții’ de la Crețeni, Festivalul Calușului Vâlcean – Șirineasa, “Învârtita Dorului” Vaideeni, Sărbătoarea “ Hora costumelor” Pietrari , Festivalul Dansului popular “Brâul de aur” Bărbăteșți, până în inima Europei în țări ca: Austria, Belgia, Italia, Cehia, Ungaria, Polonia.

Este instituția generatoare de proiecte culturale majore, cu importanță și viabilitate extinse în timp, brand-uri ale culturii românești, pornind de la veteranul Festival de folclor “Cântecele Oltului”, ajuns, ca și instituția noastră, la 50 de ani de existență, continuând cu Târgul ceramicii populare româneșți “Cocoșul de Hurez” – 48 de ani, pornit tot în contextul ”Cântecelor Oltului” și ajungând în zilele noastre la mai ”tinerele” proiecte: Festivalul Național de Interpretare “Lăutarul”, Târgul meșterilor populari din România, Expoziția “Monahism și artă”, Festivalul de Satiră și Umor “Povestea vorbii”, Festivalurile naționale de poezie “George Țărnea”, “Dragoș Vrânceanu” și ”Nicolae Bălcescu”, Festivalul național de dramaturgie “Goana după fluturi”, Festivalul de creație literară și plastică ”Vâlcea artistică”, Festivalul colindului vâlcean precum și numeroasele tabere și expoziții de artă, care au generat o mișcare plastică de înaltă ținută, apreciată la nivel județean și național.

Instituția noastră nu numai că a fost prezentă, de-a lungul timpului, cu valori și fapte de cultură populară în contexte din țară și din străinătate ci s-a remarcat și ca o bună gazdă atât pentru reprezentanții folclorului național și internațional din țări precum: Italia, Franța, Olanda, Armenia, Azerbaidjan, Mexic, Grecia, Turcia, participanți la festivalurile vâlcene, cât și pentru colaboratorii noștri – specialiști de marcă din domeniul etnologiei româneșți: prof. univ.dr. Nicolae Constantinescu șeful catedrei de folclor a Facultății de Filologie București, prof. univ. dr. Ion Ghinoiu, dr. Corina Mihăescu și dr. Oana Petrică de la Institutul Național al Patrimoniului, prof.univ.dr. Ilie Moise, Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu, prof.univ.dr. Corneliu Bucur – director al Muzeului Astra Sibiu și, nu în cele din urmă, acad. Sabina Ispas, directorul Institutului Național de Etnografie și Folclor, domnia sa alegând Centrul și județul Vâlcea, în 2010, ca parteneri de organizare a Seminarului experților în parimoniul imaterial UNESCO din S-E Europei.

Ar fi nedrept să uităm de creatorii populari, cei care au adus renume Vâlcii și al căror destin cultural a fost și este strâns legat de instituția noastră și ne amintim de regretații Ion și Eufrosina Vicăoreanu, Gheorghe Bănacu, Gheorghiță Măleanu, Dumitru Șchiopu sau Elena Paraschivoiu, oprindu-ne astăzi la cei care încă trudesc pe altarul meșteșugurilor populare: Alexandru Ilinca – nea Ilinca Opincaru, Maria Foltea, Ana Avramescu, Cristina Niculescu, Maria Neamțu, Rodica Cracană, Magdalena Dudău, Constantin Manoli, Vasile Ene, Sorin Giubega și mulți, mulți alții – ceramiști, țesătoare, creatoare de costume populare, sculptori, iconari cărora le datorăm respectul cuvenit pentru munca asiduă de promovare a tradițiilor vâlcene. De asemenea, prin Centru, arta plastică, literară, arta dramatică vâlceană au cunoscut o dezvoltare continuă și consistentă, iar numeroasele premii naționale și internaționale îi recomandă din plin pe artiștii vâlceni (peste 400 la număr), pe care Centrul îi promovează și îi valorizează prin evenimentele pe care le derulează anual.

Centrul este instituția care nu a stat niciodată pe loc, viziunea dinamică și inovatoare a specialiștilor săi a făcut posibilă adăugarea de noi structuri care i-au înnobilat și potențat rolul de centru catalizator al valorilor culturii tradiționale vâlcene. Ne referim astfel la Editura ”Patrimoniu” prin care Centrul a transpus în carte atât cercetări de folclor cât și lucrări literare și dramatice, ne referim la Orchestra ”Rapsodia vâlceană”, cea care a dus folclorul vâlcean pe scene renumite din țară și din străinătate și, nu în ultimul rând, la o bibliotecă și o arhivă cu un conținut valoros de mii de cărți de specialitate, documente și imagini – radiografie fidelă a vieții culturale vâlcene din 1968 până astăzi.
Chiar dacă astăzi, spiritual, singurul și sigurul adăpost în care ne găsim este cel al valoroaselor acumulări culturale, momentul împlinirii a 50 de ani de activitate rămâne un prag fundamental ce ar trebui să aducă, în viața instituției, casa pe care, în mod paradoxal, Casa Creației Populare nu a avut-o până acum dar de care a avut dintotdeauna nevoie, un sediu pe măsura activității sale complexe, certificată și apreciată de către reprezentanți de renume ai etnologiei românești;


”Colț de lume binecuvântat, Vâlcea, blândă și cuceritoare, aprigă și vrednică, strălucește în lumina comorilor sale. Dintre acestea, tezaurul folcloric, dimensionat de vigoarea tradiției și creației populare, de potențialul artistic polivalent al Vâlcii este, de câteva decenii gestionat, cultival, promovat, pe plan național și internațional, de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vâlcea. Este instituția de specialitate care, prin truda unor recunoscuți profesioniști, a asigurat, cu stăruință și migală, șlefuirea unui bogat tezaur viu.” (dr. Oana Petrică, director Centrul Național pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale integrat Institutului Național al Patrimoniului București)


Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Raspunde la urmatoarea intrebare inainte de a posta * Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.