…iar pentru această „activitate”, după șefii de la DNA Ploiești și DNA Oradea, procuroarea Hrincescu este vizată într-un dosar aflat în instrumentarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (S.I.I.J.). Ancheta a fost începută în 2016 de Secția de Urmărire Penală și Criminalistică din PICCJ, după o plângere depusă împotriva acesteia.
În calitate de director general al Administrației Naționale „Apele Române”, în perioada 17 mai 2017-6 mai 2019, Sandu Victor ar fi pretins sume de bani și ar fi primit, de la un om de afaceri, suma de 1 milion de euro – mită.
„Timpul de Vâlcea” publica, în data de 16 decembrie 2020, articolul cu titlul „180.000 de euro trafic de influență pentru o mită de 1.000.000 euro”, de fapt o presupusă mită pentru care se cere judecata la Tribunalul Bacău, deși atât fapta cât și lucrarea hidrotehnică sunt în zona Oradea, arondată ABA Crișuri. În dosarul instrumentat de DNA Bacău, procurorul șef al acestei structuri – Hrincescu Cornelia – ajuge să se ocupe direct de caz, respingând excepțiile necompetenței teritoriale înainte de avocații acuzaților. Totul a fost posibil prin conexarea la dosarul cauzei a unui alt dosar care privește fapte de mărturie mincinoasă care sunt conexe cu acuzațiile de dare și luare de mită și care au fost calificate subiectiv de procuror și atrase în timpul urmăririi penale, cu scopul de a reține cauza spre judecată la Bacău.
Ape tulburi inundă instanțele și Parchetul DNA de la Bacău, Sandu Victor reținut pentru infracțiunea de mită, 180.000 de euro trafic de influență pentru o mită de 1.000.000 de euro, mita de 1.000.000 de euro judecată de „famiglia” în fieful celui care a amenințat cu pușcăria, un rechizitoriu făcut pe vorbe, cum a băgat în arest DNA Bacău un ministru de interne și un deputat, dosar pentru șefa DNA Bacău, denunțuri smulse sug teroarea cătușelor în cazul lui Berca, dezvăluiri explozive despre farsa DNA în dosarul fostului ministru de interne Gabriel Berca…,
…sunt titlurile articolelor scrise de presa locală și națională, a vremii, și care aduc în atenția publicului larg complicitatea penală a DNA Bacău, structură teritorială condusă de procuroarea Hrincescu Cornelia, cu mafioții postdecembriști. Înțelegem din documentările marilor jurnaliști, precum Ion Cristoiu, că pentru a se implica în răfuielile politico-mafiote, DNA are nevoie de denunțări la ordin sau înțelegeri penale, cum doriți să le spuneți. În schimbul unor reglări comerciale/profesionale, DNA Bacău cere, când are nevoie, denunțuri împotriva cuiva care trebuie lichidat politic sau chiar fizic.
Amintim despre dosarul Gabriel Berca (fost ministru de interne ianuarie-aprilie 2015), autorul articolului susține că mafia de la Bacău avea interesul ca dosarul să rămână la Curtea de Apel Bacău, iar dacă nu făcea asta Berca intra în regim de fost ministru. Atunci, trebuia aprobarea președintelui, dar mai ales dosarul mergea la Înalta Curte. Gabriel Berca era ținta DNA Bacău, așa cum este acum Victor Sandu, fost director general al Administrației Naționale „Apele Române”.
Și în dosarul Victor Sandu, mafia de la Bacău are interesul, și se pare că face tot ce poate, ca dosarul să rămână la instanțele băcăuane. Mai mult, să-i iasă operațiunea înhățarea lui Sandu, distinsa procuroare o ia de la capăt și procedează ca de fiecare dată, pentru că nu abandonează ușor, interesele de grup primând. Chiar dacă are momente când se teme de moarte ca nu cumva să-i fie descoperite acțiunile ilegale, nu ține cont, dosarul Sandu Victor trebuie să intre pe mâna unui judecător „respectat”.
Așadar, Secția pentru anchetarea magistraților derulează cercetări în dosarul care privește modul în care ex-ministrul de Interne, Gabriel Berca, este trimis în judecată printr-un rechizitoriu semnat de procuroarea Hrincescu Cornelia, de la DNA Bacău, rezolvat cu un denunț mincinos smuls sub teroarea cătușelor, așa cum scrie www.luju.ro.
Hrincescu Cornelia, procuror anchetat
La data respectivă, dosarul de urmărire penală a procuroarei Hrincescu ajungea pe masa mult blamatei Secții pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (S.I.I.J.), după ce se prăfuise mai bine de 3 ani în sertarele Parchetului Î.C.C.J. Practic, martorul-denunțător, Mihai Banu, recunoscuse de mai bine de 2 ani (din ianuarie 2017) că mințise în declarația împotriva fostului ministru, sub presiunile neprocedurale ale doamnei procuror, pentru a scăpa de starea de arest și a-și crea o poziție procesuală favorabilă.
Astăzi, Cornelia Hrincescu este încă procuror-șef al Structurii Teritoriale Bacău a D.N.A.. De menționat că pe data de 24 martie 2021 deputații din Parlamentul României au votat desființarea S.I.I.J., iar urmărirea penală ce o privește pe Hrincescu Cornelia va ajunge, cel mai probabil, la colegii săi din cadrul D.N.A. – Structura Centrală, unde are toate șansele a se îngropa definitiv. Pe trendul acestor evenimente de bun-augur pentru doamna procuror, un nou scandal apare la orizont și are cel puțin doi actori principali: același procuror-șef Cornelia Hrincescu și judecătorul de la Secția Penală a Tribunalului Bacău, Paul Daniel Moglan.
Astfel, pe rolul respectivei secții, în procedură de Cameră Preliminară, se află dosarul fostului director general al “Apelor Române”, Victor Sandu (printre alții). În respectiva cauză, Hrincescu este chiar procurorul de caz – împreună cu colegul său Daniel Apetroaei (nimeni altul decât soțul doamnei judecător Apetroaei Raluca Ioana, de la Secția I-a Civilă a Tribunalului Bacău și membru în Colegiul de conducere al Tribunalului Bacău!). În procedura de Cameră Preliminară, Hrincescu este însuși procurorul de ședință, pentru a-și pune amprenta pe toate fazele procesului penal.
Ce aflăm însă din surse care au avut acces la dosarul cauzei ?
Totul pare desprins dintr-un film horror care are ca subiect un adevărat “stabiliment” al corupției interne, instituit la nivelul justiției băcăuane. Foarte rapid, trecem în revistă detaliile cauzei respective, care ar trebui să dea de gândit celor care se ocupă cu administrarea justiției în România:
– încă de la punerea în mișcare a acțiunii penale în dosarul “Apele Române” instrumentat de D.N.A. Bacău, în anul 2020, și arestarea preventivă a doi dintre inculpați (între care și fostul director general al A.N.A.R., Sandu Victor) a apărut un personaj care-i solicita soției lui Sandu Victor 180.000 euro pentru judecătorii de la Tribunalul și Curtea de Apel Bacău, pentru a-i admite acestuia cererile de înlocuire a arestului cu o măsură preventivă mai ușoară. Respectivul individ, fost lucrător al S.R.I. și urmărit de mai mult timp de către D.G.A. București pentru fapte similare, este denunțat de doamna Sandu și ajunge după gratii, după un flagrant reușit ! O fi fost supărare la Bacău, altfel nu se explică cum din acel moment începe o adevărată suită de abuzuri în procesul cauzei.
– la insistențele avocaților apărării, prin adrese administrative și cereri către instanță, aflăm că judecătorul desemnat să judece cauza, Paul Daniel Moglan, este chiar soțul unei doamne judecător a Curții de Apel Bacău, pensionată la începutul anului 2020 (interesant!). Printre alte respingeri ale cererilor apărării, judecătorul o respinge și pe cea normală, firească și necesară, de a prezenta fișa electronică de repartizare aleatorie a dosarului cauzei, în procedura de Cameră Preliminară. Judecătorul Moglan, respinge, de asemenea, și cererea privind confirmarea existenței la mapa sa profesională a propriului jurământ, depus la data schimbării funcției de procuror cu cea de judecător, astfel cum prevede Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor (actualizată) la art. 34.
– avem bănuiala că judecătorul Moglan, care oricum a respins tot ce-au cerut avocații tuturor inculpaților în cauză, foarte probabil, în bloc, va respinge și cererile și excepțiile invocate în Camera preliminară, fără a se strădui să motiveze foarte “adânc” !?
Iată partea „frumoasă” a poveștii !
Inculpatul Sandu Victor, află și susține în apărarea sa, că judecătorul Moglan Paul Daniel, prin anul 2010 când era procuror, împreună cu un ofițer S.R.I. (complice) – Nicolae Cătălin Moisă, este implicat în calitate de făptuitor (încasase niște sume de bani cu scopul de a interveni pe lângă magistrați ai Curții de Apel Bacău – unde soția sa activa ca judecător în acel moment) în dosarul nr. 731/32/2009 ce-l viza pe fostul edil al Bacăului, Dumitru Sechelariu, aflat în recurs. Cumva, inexplicabil, cu banii încasați pentru traficul de influență, procurorul Moglan se prezintă la D.N.A. Bacău (Cornelia Hrincescu tocmai fusese numită prin Hotărârea C.S.M. nr. 2044/19.11.2009) și devine “denunțător”, predând sumele de bani încasate de la un domn, pe numele său Iuliean Șutu, de la Societatea de Transport Public Bacău.
Despre colaborarea lui Daniel Moglan cu Parchetul D.N.A., se poate crede orice, inclusiv că cineva, care monitoriza din umbră acțiunile sale ilicite (doar avea un complice fost ofițer S.R.I.), l-a avertizat la timp, însă tot în colaborare cu D.N.A.-ul doamnei Hrincescu rămâne, iar vechile clemențe/iertări nu se uită niciodată! Acum, faptul că judecătorul Moglan respinge cererea avocatului lui Sandu Victor, de recuzare a procurorului de ședință Hrincescu, nu mai poate surprinde pe nimeni. Însă, surprinde altceva, mult mai grav, care pune întreg actul de justiție sub semnul certitudinii unor strânse legături între judecători și procurorii de la Bacău !?
Ce surprinde ?
Declarațiile martorilor ( înregistrările !) după ce sunt puse la dispoziția apărătorilor, surprind ! De exemplu, declarația Laurei Nistreanu, martor-denunțător și fiica lui Nistreanu Mircea, despre care persoane cu nume, prenume, CNP și număr la poartă declară oficial că au cunoștință că ar avea și ar întreține relații cu procuroarea Cornelia Hrincescu, cu scopul de a fi condamnate anumite persoane în dosarul „Apelor Române”, dar și de a nu le mai plăti datoriile comerciale de zeci de milioane de lei! Se nasc niște întrebări : doamna procuror Hrincescu, să fie oare interpusă unor afaceri private și folosită pentru reglarea unor conturi comerciale? Dacă da, cu ce scop? Profesional ? De fapt, cu ce interese?
Cu ocazia respectivei declarații luată Laurei Nistreanu, de însăși doamna procuror-șef Cornelia Hrincescu, la momentul consemnării, aceasta din urmă contraface în mod clar și flagrant conținutul unui fragment în care martorul declara o anumită dată calendaristică (exact ca și în cazul Berca !), importantă în susținerea acuzațiilor (care se afla însă în afara intervalului în care erau surprinse de Parchet presupusele infracțiuni), iar procurorul dictează în fals operatorului informatic exact ziua de 17.05.2017, când fusese numit Sandu Victor în funcția de director general al A.N.A.R.! Pam-pam !
Sesizat cu acest aspect al infracțiunii săvârșite de procuror – scopul fiind de a se produce efecte juridice care să-l asocieze pe inculpatul Sandu Victor evenimentelor presupus ilicite – judecătorul Moglan respinge cererea apărării de audiere în ședință publică a respectivului fragment de înregistrare, respinge atașarea la dosar a Procesului-Verbal de redare a înregistrării și, cel mai probabil, fiind în cunoștința săvârșirii de către procurorul-șef al D.N.A. – S.T. Bacău, Cornelia Hrincescu, a unei fapte prevăzute și pedepsită de legea penală, refuză sesizarea organelor de urmărire penală competentă, obligație legală ce se află, la rândul său, sub reglementarea Codului Penal, omisiunea de sesizare fiind infracțiune – art. 267!
Greu de calificat jurnalistic ceea ce se întâmplă la D.N.A. Bacău și la Tribunalul Bacău, unde subiecții deferiți justiției sunt obiectul unor abuzuri ce devin mai mult decât evidente, odată cu insistența inculpaților și avocaților acestora de a descoperi și proba caracatița înțelegerilor între magistrați, pe care însă nu pare nimeni dispus să le vadă, dintre cei însărcinați cu apărarea drepturilor omului și sancționarea justiției strâmbe!
Strâmbă justiție, strâmb popor! Asta am ajuns, permițând ca un soț să fie procuror, iar celălalt soț să fie judecător în exact aceeași jurisdicție! Sau am permis procurori să devină judecători ai cauzelor trimise la instanță de un Parchet cu care aceștia au colaborat în trecut, sau căruia i-au fost subordonați, iar toate acestea în considerarea faptului că integritatea și imparțialitatea magistraților prevalează altor interese și le caracterizează fondul profesional! Câtă evidență mai trebuie adăugată pe rana deschisă, ca să înceapă să doară?!
Orice persoană are dreptul la un proces corect, iar imparțialitatea judecătorilor și a celorlalți participanți la proces este esențială pentru realizarea actului de justiție. Ceea ce interesează este încrederea pe care o instanță, într-o societate democratică, trebuie să o inspire publicului, în speță și jurnaliștilor care documentează adesea cot la cot cu organele de cercetare, fapte prevăzute și sancționate de legea penală. La adresa justiției băcăuane nu putem vorbi despre imparțialitate și nici despre încredere, văzând cum chiar procurorul de cauză este cercetat penal.
Articolul conține date preluate din presa centrală/locală, și nu numai, care a îndrăznit să publice ilegalitățile instanțelor băcăuane. O simplă căutare pe internet a numelui Hrincescu Cornelia, Gabriel Berca, Sandu Victor, Viorel Rusu, Tribunalul și Curte de Apel Bacău, va documenta și mai bine ceea ce pe scurt am prezentat – www.flux24.ro, www.replicaonline.ro, www.ziaruldegarda.ro, www.luju.ro, www.newsbuzau.ro, www.desteptarea.ro, www.zdbc.ro,
Subiectul rămâne deschis pentru publicația noastră ! Poate, vom reveni !