Edilul-şef al Râmnicului este revoltat că din această cauză nu poate face cerere de revizuire a hotărârii ÎCCJ de acum şase ani, prin care era condamnat la închisoare pentru fapte de corupţie
Mircia Gutău recunoaşte că nu a făcut nici până în prezent cerere de revizuire la ÎCCJ a deciziei instanţei supreme din 2010 care-l condamna definitiv la trei ani de închisoare pentru complicitate la luare de mită. Edilul-şef al Râmnicului motivează că încă nu a fost publicată în Monitorul Oficial Decizia CEDO care constata că i-au fost încălcate dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil în procesul de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
“Decizia de la CEDO trebuia publicată în Monitorul Oficial şi în 90 de zile trebuia să fac recursul acela care trebuie făcut. De trei luni şi jumătate nu a fost publicată în Monitorul Oficial. Asta e România. Cei de la instanţă sunt stat în stat”, ne-a declarat Mircia Gutău.
Totuşi, conform Legii 202/1998 republicată privind organizarea instituţiei, Monitorul Oficial al României este publicația oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituție, de amintita lege și de alte acte normative, iar editorul Monitorului Oficial al României este Guvernul României. Cum Guvernul este unul PSD-ALDE, coaliţie sprijinită puternic în Vâlcea şi de PER-ul lui Gutău, ne întrebăm ce vină are sistemul de justiţie în această situaţie?
Ar fi beneficiat de prevederile Ordonanţei 13 abrogată de Guvern la presiunea protestatarilor
În data de 8 noiembrie 2016, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că primarului din Râmnicu Vâlcea i-au fost încălcate dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil în procesul de la ÎCCJ, instanţă care l-a condamnat la trei ani de închisoare după ce alte două instanţe au pronunţat achitarea lui. În esenţă, CEDO a stabilit că drepturile apărării au fost “sensibil reduse” din cauză că Gutău a fost condamnat doar pe baza mărturiilor pe care primele instanţe le-au considerat insuficiente, fără a-i audia din nou pe martori.
La momentul respectiv, judecătorul Cristian Dănileţ, membru al CSM până anul trecut, explica pentru HotNews.ro că decizia CEDO este una care sancţionează o legislaţie defectuoasă, corectată de statul român începând din 2010. “Ea (decizia – n.r.) este urmare a unei legislaţii defectuoase, care până în anul 2010 permitea judecătorilor din recurs să condamne o persoană achitată în prima instanţă fără a readministra probele şi fără a fi reaudiaţi martorii. După prima condamnare a României, care a survenit în anul 2009, a apărut mica reformă din justiţie, iar Codul de Procedură Penală a fost corectat. Este posibil să mai primim astfel de condamnări la CEDO, dar numai pentru dosarele finalizate înainte de 2010. Ce vreau să sublinez este că nu e vina judecătorilor că nu au administrat probe în recurs, legislaţia era de vină”, a precizat judecatorul Cristi Dănileţ.
În iunie 2014, Mircia Gutău a suferit o a doua condamnare definitivă, de doi ani şi jumătate de închisoare cu executare, pentru fapte de corupţie (abuz în serviciu contra intereselor publice), decisă de Curtea de Apel Craiova într-un dosar în care procurorii DNA, sesizaţi de Curtea de Conturi, l-au acuzat pe edil că a dispus ca Primăria Râmnicu Vâlcea să cumpere locuri de joacă supraevaluate de la un afin al acestuia. Gutău a scăpat atunci de a doua executare tocmai datorită prevederilor noilor coduri penale.