De la bun început vă informăm că acest material este un pamflet și că orice asemănare cu realitatea este pură întâmplare.
Cică, ghiaurul Sandu a jurat pe mărgeanul lui Alina că la iarna viitoare o invită să se dea cu sania pe derdeluș. Derdelușul se află pe un deal la marginea Perișaniului și pentru realizarea lui, ghiaurul a fost nevoit să taie câțiva copaci rătăciți pe acolo din cine știe ce motive. Și, pentru că derdelușul a rămas ca o muiere fără sutien părăsită de curtezani, ghiaurul speră ca Alina să-i facă promovare turistică în buduarul de pe Arca lui Noe, construită tot de ghiaur pe râul Băiașu. Dar, cum până la iarnă e cale lungă, ghiaurul Sandu a rugat-o pe sultănița Alina să-i promoveze și alte obiective turistice de importanță majoră în peisajul comunei sale primitive. Printre aceste obiective se numără și băile de noroi de pe ulițele comunei Perișani, care pot concura de la mare distanță cu cele de la Techirghiol. Se pare că din această cauză oamenii din comună sunt sănătoși de crapă, mai ales femeile care au crăpat capetele oștilor lui Carol Robert de Anjou, folosind bolovani puțin mai mari decât capul ghiaurului Sandu.
Păstrând stilul arhaic, reprezentat prin boier Băbeanu încă din perioada interbelică, cu mult după perioada lui Neagoe Basarab, ghiaurul Sandu a îmbrăcat comuna Perișani într-un modernism desăvârșit. El a jurat iar pe mărgeanul sultăniței că știe el vreo câteva terenuri, aflate pe lângă viitoarea autostradă, pe care boier Băbeanu intenționează să i le dăruiască. Aceste terenuri (a se citi, pădure) provin tot dintr-un fel de cadou pe care ghiaurul Sandu i l-a făcut boierului Băbeanu, pentru merite deosebite în luptele de retrocedare a unor proprietăți fără prea multe acte doveditoare. Ghiaurul Sandu a luat exemplu de la Gicu Deaconeasa, care și el a dăruit Elenei din Troia lui Băsescu un teren pe la Voineasa, pentru care (și pentru multe altele) se află acum în cantonament la pușcărie.
De asemenea, ghiaurul Sandu a mai jurat încă o dată pe mărgeanul sultăniței Alina, că dacă se va implica o va picta și pe ea alături de el pe peretele bisericii din Poiana și că va face sluji arhiepiscopale pe lângă IPS Varsanufie pentru a fi canonizați amândoi. Prin pictarea sultăniței alături de ghiaur, se rezolvă două probleme. O primă problemă ar fi aceea a istoriei civilizației moderne spoită pe zidurile unei biserici, în cazul nostru un fel de împărați Constantin și Elena, chiar dacă pe ea o cheamă Alina și pe el Sandu. Așa e istoria modernă. O a doua problemă, ar fi aceea a babelor care scuipă zidul bisericii cu chipul ghiaurului, spunând sfânta rugăciune: ”piei, drace!”