39 total views

Ucraina s-ar putea să regrete că a fost a treia mare putere nucleară a lumii

După schimbarea de regim din Ucraina, Rusia a ocupat peninsula Crimeea, parte a unui stat suveran faţă de care s-a angajat, în 1994, alături de SUA şi Marea Britanie, să nu folosească forţa, în schimbul cedării arsenalului nuclear rămas după destrămarea URSS. Pentru scurt timp, Ucraina a fost a treia mare putere nucleară a lumii, statut pe care s-ar putea să-l regrete acum.

AGRESIUNEA RUSIEI A DECLANŞAT O RETORICĂ DESTUL DE AGRESIVĂ DIN PARTEA STATELOR UNITE ŞI CHIAR A ŢĂRILOR EUROPENE. Moscova a acţionat pentru a-şi proteja interesele şi a pus Occidentul în faţa unei situaţii dificile. Statele UE, cu puternice legături comerciale cu Rusia, sunt însă reticente să adopte măsuri economice punitive împotriva celui mai important furnizor de hidrocarburi al spaţiului comunitar.

În plus, Rusia este o importantă piaţă de desfacere a bunurilor companiilor europene. În acest context complicat, aspectele economice par a fi prioritare pentru puterile UE, precum Germania şi Marea Britanie, în timp ce pentru Rusia preşedintelui Vladimir Putin, care deţine încă iniţiativa în această criză, rolul economic este unul secundar.

COSTURI. Politica pe marginea prăpastiei a lui Putin i-a costat, deja, pe unii dintre apropiaţii săi miliarde de dolari. Restul de 144 de milioane de ruşi ar putea avea, de asemenea, de plătit un preţ, scrie Bloomberg. Concentrarea de trupe ruseşti în Crimeea a cauzat pe 3 martie cea mai masivă vânzare de acţiuni din ultimii cinci ani. A împins, de asemenea, rubla la un nou minim, forţând banca centrală să opereze cea mai amplă creştere a dobânzii de politică monetară începând din 1998, când Moscova se îndrepta către default.

„Rusia va pierde cel mai mult din criza din Ucraina. Încrederea internă şi externă va avea de suferit, investiţiile vor fi mai puţine, ieşirile de capital probabil mai mari, băncile din Rusia cu expunere pe Ucraina vor avea probabil pierderi, rubla se va deprecia, iar creşterea economică va fi mai slabă„, spune Timothy Ash, analist-şef pentru pieţe emergente la Standard Bank Group.

Pentru Putin, economia nu pare a fi decât o unealtă pentru atingerea unor obiective într-un joc mai amplu cu statele din Europa şi SUA. Criza a expus, însă, slăbiciunea economiei ruseşti, reconstruită de Putin pe bazele industriei de petrol şi gaze naturale. Hidrocarburile reprezintă aproximativ jumătate din exporturile Rusiei, iar stagnarea preţurilor a cauzat de ceva timp îngrijorare între oficialii de la Moscova.

Economia de circa 2.000 de miliarde de dolari a Rusiei ar trebui să fie mai diversificată pentru a creşte, a afirmat, în februarie, şeful misiunii FMI la Moscova, Antonio Spilimbergo. Creşterea PIB a încetinit pentru al patrulea an consecutiv în 2013, odată cu declinul consumului intern şi al investiţiilor. Avansul de anul trecut, de 1,3%, a fost cel mai slab de după recesiunea din 2009.

Încercarea lui Putin de a conserva interesele Rusiei în Ucraina, în contextul preluării puterii de către un regim pro-UE, a depreciat puternic rubla. Moneda Rusiei a pierdut 1,8% din valoare, chiar dacă banca centrală a crescut dobânda neaşteptat cu 1,5 puncte procentuale şi a cheltuit 12 miliarde de dolari pentru a apăra cursul, potrivit ING. Indicele Micex al bursei de la Moscova a scăzut cu până la 13%.

zf.ro

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Raspunde la urmatoarea intrebare inainte de a posta * Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.