104 total views

Raportul Public al Curții de Conturi a României pe anul 2015 dezvăluie că la Sucursala Exploatarea Minieră Râmnicu Vâlcea, sucursală a Societății Naționale a Sării (SNS), s-au petrecut lucruri deosebit de grave în ultimii ani.

sursa foto/curieruldevalcea.ro

La sfârșitul lunii august 2015, inginerul Marius Tănasie demisiona din funcția de director al sucursalei vâlcene, invocând motive personale, în locul său fiind numit inginerul Traian Cionică. În 2016, Tănasie a fost numit director la Sucursala Slănic Prahova. Soția, Rodica Tănasie, a rămas șef de serviciu în cadrul EM Râmnicu Vâlcea, soceietate la care este salariată și soția actualului director, Traian Cionică.

Neactualizarea redevenței a produs cea mai mare pagubă la bugetul statului

Potrivit raportului postat pe siteul instituției (www.curteadeconturi.ro) la rubrica “Publicații”, în 2015, la nivelul EM Râmnicu Vâlcea “nu au fost actualizate redevențele miniere, prin neîncheierea cu ANRM a unor acte adiționale la licențele de exploatare aflate în derulare, fapt ce a condus la diminuarea veniturilor bugetului de stat cu suma estimată de 14,440 milioane de lei (aproximativ 3,2 milioane de euro)”. Societatea extrage din Vâlcea sare și sare în soluție (la Ocnele Mari), calcar (la cariera Bistrița, comuna Costești), tuf vulcanic și feldspat. Conform prevederilor articolului 45 din Legea Minelor nr. 85/2003 actualizată, redevența minieră cuvenită bugetului de stat este de “echivalentul în lei a 0,70 euro, pe unitatea de producţie minieră, pentru substanţe nemetalifere”, respectiv “echivalentul în lei a 0,80 euro, pe unitatea de producţie minieră, pentru săruri haloide”. Potrivit aceluiași act normativ, redevenţele miniere se achită la cursul de schimb oficial lei/euro stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. EM Râmnicu Vâlcea vinde sarea cu 30 de bani/kg, asta însemnând 300 lei/tonă, adică aproximativ 66,66 euro/tonă. Potrivit informațiilor furnizate de reprezentanți ai Primăriei Ocnele Mari, “la bugetul local societatea achită o redevență anuală de aproximativ 170.000 lei pentru conductele de pe raza localității, sumă la care se adaugă taxele și impozitele pe clădiri, utilaje, salarii etc”.

Pagube de sute de mii de euro doar prin gestiune contabilă incorectă

Experții Curții de Conturi au descoperit nereguli grave și în gestiunea contabilă a activității EM Râmnicu Vâlcea. Astfel, conform raportului, “nu au fost calculate, evidențiate și recuperate penalități de întârziere pentru facturile neachitate în termenul stabilit prin contractele încheiate cu diverși clienți”. Totodată, au fost efectuate plăți peste valoarea contractată, pentru lucrări aferente proiectării și execuției unor lucrări de alimentare cu energie electrică a unor obiective de investiții și au fost acceptate oferte de execuție de lucrări, în valoare totală de 346.000 lei (aproape 77.000 euro), care nu respectă structura prevăzută de dispozițiile Ordinului ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și locuințelor nr. 863/2008. Experții Curții de conturi mai subliniază în raport că nu a fost înregistrată în contabilitate valoarea bunurilor produse și destinate sponsorizării, printr-un număr de 5 contracte de sponsorizare încheiate în perioada 2013-2015, având ca obiect asigurarea, cu titlu gratuit, a cantității de 23.100 tone calcar 0-40 mm, precum și contravaloarea altor sponsorizări acordate, în valoare estimată totală de 330.000 lei (aproximativ 73.000 euro). Economiștii societății nu au evidențiat în contabilitate stocurile de sare gemă brută, excavată la finele perioadelor de raportare, valoarea stocurilor neînregistrate la finele anului 2015 fiind de 1,428 milioane lei (aproximativ 317.000 euro). De asemenea, s-a constatat existența de stocuri de materiale, piese de schimb și ambalaje fără mișcare, în valoare de 266.000 lei (aproape 60.000 euro), care nu au fost evidențiate distinct în Procesul-verbal de inventariere al patrimoniului și pentru care nu au fost făcute propuneri de reintegrare a lor în circuitul economic, de declasare sau casare a unor stocuri. Alte constatări din raport: “s-au constatat cazuri de neconstituire a garanției de bună execuție, în valoare estimată la 27 mii lei, la unele obiective de investiții;
înregistrarea pe costurile societății, în mod eronat, a componentei unui mijloc fix (freză), în valoare de 80.000 lei, în condițiile în care, cu această valoare trebuia majorată valoarea mijlocului fix la care a fost montată; (…) cheltuielile totale anuale, înregistrate la unele produse din sare comercializate, au fost superioare cu suma de 723.000 lei valorii producției marfă, aceste produse fiind nerentabile în condițiile în care prețul de vânzare perceput nu a acoperit costurile înregistrate; au fost efectuate plăți nelegale în sumă de 88.000 lei pentru servicii de pază, prin acceptarea la plată a 9.432 de ore de pază și intervenție, suplimentar față de clauzele contractuale”.

Achiziția de păcură în perioada 2013-2015, adusă în atenția procurorilor

Având în vedere cele prezentate, experții Curții de Conturi recomandă extinderea verificărilor asupra vânzărilor de sare la export și la intern, în perioada 2013-2015, în baza contractelor/comenzilor de vânzare/ofertelor încheiate, în vederea identificării și a altor cazuri de vânzări de sare la export/intern, în alte condiții decât cele legale, stabilirea întinderii prejudiciului produs ca urmare a vânzării sării la export, la prețuri situate sub costurile înregistrate, înregistrarea în contabilitate a diferențelor stabilite și recuperarea acestora în condițiile legii. Tot ei susțin că se impune și analiza contractelor de achiziție utilaje, derulate în perioada 2013-2015, în vederea identificării și a altor cazuri de cheltuieli nelegale, acceptate la plată, respectiv cheltuieli efectuate pentru utilajele achiziționate (reparații/revizii efectuate în perioada de garanție) pentru care, deși, prin contract, furnizorul s-a obligat să le suporte, ele au fost suportate în mod nejustificat de societate), stabilirea și recuperarea prejudiciului produs ca urmare a plăților efectuate pentru cazurile constatate.
Cel mai interesant lucru solicitat de Curtea de Conturi îl reprezintă, însă, “analiza contractelor de achiziție păcură, derulate în perioada 2013-2015, în vederea identificării și a altor cazuri de achiziții de păcură utilizată în scopuri tehnologice, pentru care nu se datorau accize, stabilirea și recuperarea prejudiciului produs ca urmare a plăților efectuate pentru cazurile constatate”!

SNS a dispus măsuri pentru stabilirea și recuperarea întregului prejudiciu

Totodată, vor fi extinse verificările asupra contractelor de prestări servicii de transport sare pentru CNADNR, derulate în perioada 2013-2015, în vederea identificării și a altor cazuri de servicii angajate și decontate prestatorilor de servicii în alte condiții decât cele stabilite în contractele încheiate, stabilirea cuantumului veniturilor încasate în plus de la CNADNR, ca urmare a facturării serviciilor de transport la un tarif mai mare decât cel real, respectiv la tariful contractat și nu la tariful real plătit prestatorilor de servicii, restituirea acestora către CNADNR, în vederea reîntregirii fondurilor din care au fost suportate și corectarea rezultatelor contabile înregistrate.
Conducerea SNS arată că, pentru înlăturarea abaterilor de la legalitate și regularitate constatate în timpul acțiunii de control derulate la nivel central, a fost emisă decizie, prin care au fost dispuse măsuri în vederea înlăturării abaterilor constatate, pentru stabilirea întinderii prejudiciului și pentru dispunerea măsurilor de recuperare a acestuia, precum și pentru intrarea în legalitate.
Împotriva unor măsuri dispuse prin decizie, conducerea SN a Sării SA a formulat contestație, respinsă prin Încheiere de Comisia de soluționare a contestațiilor. Socetatea Națională a Sării SA a formulat cerere de chemare în judecată pe rolul Curții de Apel București. Pentru înlăturarea abaterilor de la legalitate și regularitate constatate în timpul acțiunilor de control derulate la nivel teritorial, camerele de conturi județene au emis decizii prin care au fost dispuse măsuri, unele fiind contestate.
SNS este o societate la care Statul Român, prin Ministerul Economiei, deține 51% din acțiuni, iar Fondul Proprietatea (administrat de Franklin Templeton Investment Management Ltd UK – Sucursala București, Manager Grzegorz Maciej Konieczny) restul de 49%.

Fostul director Marius Tănasie a răspuns la telefon abia după închiderea ediției, motiv pentru care vom reveni cu punctul său de vedere referitor la situația dezvăluită de Curtea de Conturi într-un articol separat.

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Raspunde la urmatoarea intrebare inainte de a posta * Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.