42 total views

Direcţia de Statistică a dat publicităţii rezultatele recensământului din 2011, pe principiul mai bine mai târziu decât niciodată. Potrivit datelor statistice, în judeţul nostru, populaţia stabilă a scăzut cu 41,53 mii persoane (din care, 20,58 mii femei),  căsătoria este  agreată doar  de 50% dintre vâlceni, iar concubinajul este agreat de  10,48 mii persoane.
La 20 octombrie 2011 populaţia stabilă a judeţului Vâlcea era de 371714 persoane, din care 190802 femei (51,33%). Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior, populaţia stabilă a scăzut cu 41,53 mii persoane (din care, 20,58 mii femei).
Populaţia stabilă a celei mai mari localităţi din judeţ (municipiul Râmnicu-Vâlcea) este de 98,78 mii persoane. Populaţia stabilă a celor mai importante oraşe este următoarea: municipiul Râmnicu-Vâlcea (98,78 mii persoane), municipiul Drăgăşani (17,87 mii persoane) şi oraşul Băbeni (8,45 mii persoane). Comunele cu cel mai mare număr de populaţie stabilă sunt : Mihăeşti, Budeşti, Frânceşti, iar cele cu cel mai mic număr de persoane ce fac parte din populaţia stabilă sunt:Titeşti, Mitrofani, Runcu.
În municipii şi oraşe trăiesc 164,65 mii persoane, reprezentând 44,29.% din totalul populaţiei stabile. Faţă de situaţia de la penultimul recensământ, ponderea populaţiei stabile din mediul urban a crescut cu 5,13 puncte procentuale în detrimentul mediului rural.
La 20 octombrie 2011, copiii (0-14 ani) deţin o pondere de 14,90% în totalul populaţiei stabile a judeţului, populaţia tânără (15 – 24 ani) reprezintă un procentaj de 11,37%, persoanele mature (25 – 64 ani) formează majoritatea (54,92%), iar persoanele în vârstă de 65 ani şi peste reprezintă 18,80% din total. Persoanele în vârstă de 85 ani şi peste deţin o pondere de 1,52 % în totalul populaţiei stabile.

Romii, mai puţini în acte..  

La recensământul din 20 octombrie 2011, înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut să declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este disponibilă pentru aceste 3 caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcţie de numărul total de persoane care şi-au declarat etnia, limba maternă şi respectiv religia şi nu în funcţie de numărul total al populaţiei stabile.
Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 355,21 mii persoane (din totalul celor 371,71 mii persoane). S-au declarat români 347,81 mii persoane (97,92%). Populaţia de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 0,21 mii persoane (0,06%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 6,94 mii persoane (1,95%). Grupul etnic pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 1000 sunt romii (6,94 mii persoane).
Faţă de recensământul din anul 2002 s-a înregistrat o creştere a ponderii populaţiei de etnie romă (de la 0,96% la 1,95%) şi o descreştere a ponderii populaţiei de etnie maghiară (de la 0,08% la 0,06%).
Potrivit liberei declaraţii a celor 355,25 mii persoane care au declarat limba maternă, structura populaţiei după limba maternă se prezintă astfel: pentru 99,28% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei, iar în cazul a 0,59% dintre persoane limba romani reprezintă limba maternă; limba maghiară a reprezentat limba maternă pentru 0,07%, iar limba germană pentru 0,01% din totalul populaţiei stabile pentru care această informaţie a fost disponibilă. Limbile turcă şi italiană reprezintă (fiecare) limba maternă pentru 1 persoană din 10000 care fac parte din populaţia stabilă. Altă limbă maternă decât cele prezentate mai sus a fost declarată de către 0,03% din populaţia stabilă.
Structura confesională a fost declarată de 355,12 mii persoane din totalul populaţiei stabile şi arată că 99,08% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 0,25% s-au declarat de religie adventistă de ziua a şaptea, 0,23% de religie penticostală, iar 0,14% de religie romano-catolică. Ponderi între 0,10% – 0,05% au înregistrat următoarele religii: baptistă (0,06%) şi greco-catolică (0,05%). Persoanele de altă religie decât cele prezentate mai sus reprezintă 0,14% din total. S-au declarat „fără religie” şi atei un procent de 0,05% din totalul populaţiei.

Căsătoria, agreată doar  de 50% dintre vâlceni

Potrivit datelor statistice, din totalul populaţiei stabile a judeţului, 50,89% sunt persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă).
Este foarte adevărat că la acest capitol datele statistice suportă oarecare inadvertenţe, numărul femeilor căsătorite fiind ceva mai mare decât cel al bărbaţilor căsătoriţi… 93,87 mii bărbaţi şi 95,28 mii femei. O diferenţă care ridică serioase semne de întrebare… Persoanele necăsătorite sunt în proporţie de 34,41%, persoanele văduve reprezintă 10,28% din totalul populaţiei stabile, iar persoanele divorţate deţin o pondere de 4,40%. În uniune consensuală au declarat că trăiesc 10,48 mii persoane.

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Raspunde la urmatoarea intrebare inainte de a posta * Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.