DIICOT – TRAFIC de DROGURI, 32.000 de cauze, trafic de persoane 1500…

Marți 11.02.2025, la sediul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – DIICOT 0  a avut loc ședința de analiză a activității desfășurate în anul 2024. Momentul a fost onorat de prezența domnului Radu Marinescu, ministrul justiției, domnului Claudiu Constantin Sandu, vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii, domnului Alex Florența, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, domnului Bogdan Despescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne și a reprezentanților instituțiilor din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Ședința a fost deschisă de procurorul șef al DIICOT, Alina Albu, a continuat cu alocuţiunile rostite de ministrul justiției – Radu Marinescu, vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii – Claudiu Constantin Sandu, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție –  Alex Florența şi secretarul de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne –  Bogdan Despescu.

În raportul prezentat, procurorul șef al DIICOT, Alina Albu, a expus parametrii activității desfășurate de procurori în cursul anului precedent vizând volumul, calitatea și operativitatea, realizând totodată și o analiză comparativă față de anul 2023. Astfel, anul 2024 a impus ca activitatea investigativ – operativă să se desfășoare în linia priorităților generale asumate la nivel european, cu privire la fenomenele infracțiunilor grave ce afectează securitatea Uniunii Europene (Strategia de Combatere a Criminalității Organizate – 2021-2025), marea majoritate a infracţiunilor vizate de acest plan de măsuri aflându-se în competenţa DIICOT, unele chiar în mod exclusiv, respectiv traficul de persoane sau traficul de droguri. În acest registru, DIICOT și-a ajustat în mod constant obiectivele, armonizându-le cu aceste priorități, astfel încât să asigure o abordare unitară și eficientă.

Unul dintre obiectivele principale ale anului 2024, l-a constituit consolidarea instituțională a DIICOT și creșterea capacității de combatere a fenomenelor infracționale grave, prin înființarea și operaționalizarea unor structuri noi. Astfel, pentru a reacționa eficient la amplificarea fenomenului traficului și consumului de droguri, s-a înființat la structura centrală, Serviciul de combatere a traficului stradal de droguri, în cadrul Secției de combatere a traficului de droguri, iar la Serviciul teritorial Constanţa a fost înființat Biroul de combatere a traficului de droguri. De asemenea, la structura centrală a fost reorganizat Biroul pentru coordonarea activităților tehnice de specialitate în Serviciul  pentru coordonarea activităților tehnice de specialitate, analiza informațiilor și investigații financiare, în cadrul căruia funcționează Compartimentul analiza informațiilor și investigații financiare. Biroul Tehnic şi de Criminalistică a fost reorganizat în Serviciul Tehnic și de Criminalistică, fiind depuse eforturi în vederea operaționalizării structurilor nou înființate.

Un al doilea obiectiv important a fost reprezentat de creșterea gradului de utilizare a investigaţiilor financiare paralele, cunoașterea și utilizarea ghidurilor de bune practici în materie, precum și a procedurilor implementate la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Tot printre obiectivele anului 2024, s-au numărat următoarele: intensificarea activităților investigative și de combatere pe domeniile prioritare menționate, continuarea zilelor comune de acțiune de tip Ziua Z, scăderea stocului de dosare, în principal a celor mai vechi de 5 ani, creșterea calităţii actului de urmărire penală, derularea anchetelor într-o perioadă rezonabilă, scăderea ratei inculpaților achitați definitiv și a restituirilor, precum și consolidarea cooperării naționale și internaționale în materia criminalității organizate.

În ceea ce privește îmbunătățirea activității de urmărire penală și a principalilor indicatori statistici, în anul 2024, numărul cauzelor de soluționat a fost de 42.751, din care 21.340 cauze nou înregistrate în perioada de referință.
Din numărul cauzelor de soluționat, ponderea cea mai însemnată au avut-o cauzele având ca obiect traficul de droguri (75,53% – 32.292 cauze, din 42.751 cauze), urmată de cauzele având ca obiect infracțiuni informatice (16,12% – 6.893 cauze, din 42.751 cauze) și de cauzele având ca obiect traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile (3,52% – 1.507 cauze, din 42.751 cauze).

În cursul anului 2024 au fost soluționate 15.191 cauze, față de 14.719 în cursul anului 2023, respectiv un plus de 472 cauze, reprezentând o creștere cu  3,21% față de anul 2023. Au fost înregistrate creșteri și cu privire la numărul de rechizitorii și ARV-uri, respectiv 2.649  (cu 17,01%), 5.153 inculpați trimiși în judecată (cu 15,18%) și 2.112 inculpați arestați trimiși în judecată (cu 18,79%), marcând totodată și scăderi în privința unor importanți indicatori: reducerea stocului cauzelor mai vechi de 5 ani cu 0,18%, reducerea numărului de inculpați achitați definitiv cu 1,42%. Valoarea totală a bunurilor indisponibilizate prin măsuri asiguratorii în dosarele soluționate, prin trimitere în judecată, în cursul anului 2024, la nivelul direcției a fost de 482.926.470 lei, comparativ cu anul 2023, când valoarea acestora a fost de 201.409.636 lei, reprezentând o creștere a valorii totale a acestora.

De asemenea, în cursul anului 2024, DIICOT a continuat acțiunile de amploare privind combaterea criminalității organizate de tip ZIUA Z, vizând în principal combaterea traficului de droguri, traficului de persoane, a traficului de migranți și a pornografiei infantile. Astfel, la data de 03 aprilie 2024 au fost puse în aplicare peste 230 de mandate de percheziție domiciliară, procurorii dispunând măsura preventivă a reținerii față de 91 de inculpați și pe cea a controlului judiciar față de  9 inculpați. În cursul perchezițiilor au fost descoperite și ridicate sume de bani, în cuantum total de peste 333.000 lei, numeroase medii de stocare a datelor informatice, carduri bancare, 3 arme neletale, 3,2 kg de droguri de risc și mare risc, 218 doze de droguri, 58.500 articole pirotehnice, 165.000 țigarete provenite din contrabandă, 3,3 kg de bijuterii din aur și 6 ceasuri de lux.

Totodată, în perioada 15-17 octombrie 2024, a fost organizată și derulată o operațiune pe parcursul a trei zile, fiind puse în aplicare peste 420 de mandate de percheziție domiciliară, dispunându-se reținerea a 103 inculpați  și măsura controlului judiciar față de alți 38 inculpați. În cursul acestei acțiuni  au fost  identificate și ridicate peste 9,2 kg de droguri de risc și mare risc, 500 timbre LSD, 375 doze de substanțe psihoactive, 7 arme neletale, sume de bani în cuantum total peste 1.470.000 lei, fiind instituită măsura sechestrului asigurător asupra a 10 autoturisme și 4 imobile.

Comparativ cu anii precedenți, s-au constatat o serie de particularități în privința modurilor de operare a grupărilor de criminalitate organizată, după cum urmează:

În ceea ce privește fenomenul migraţiei ilegale, în anul 2024 se remarcă un nou mod de operare, fiind folosite instrumentele legale pentru a crea un paravan aparent licit de intrare a unor cetățeni non UE (din spațiul asiatic) în România – mecanismul de preluare, racolare și transport a  migranților fiind disimulat prin plasarea forței de muncă din afara teritoriului României, pe baza unor contracte fictive de muncă. În ceea ce privește fenomenul contrabandei cu țigări, persistă situația de vulnerabilitate determinată de conflictul din Ucraina, fiind menținută tendința de relocare, pe teritoriul național, a fabricilor clandestine de producere a țigaretelor, logistica și coordonarea acestora fiind asigurate de cetățeni ucraineni; ca element de noutate se constată atragerea, în lanțul infracțional, a unor societăți comerciale naționale, prin intermediul cărora se cumpără/închiriază terenurile aferente construcțiilor și în cadrul cărora sunt angajați, cu o largă aparență de legalitate, muncitori în cadrul acestor fabrici.

În domeniul traficului de persoane se constată o schimbare semnificativă a modului de operare, fiind utilizat în proporție covârșitoare mediul online, atât pentru recrutarea victimelor, cât și pentru promovarea serviciilor oferite și contactarea potențialilor clienți; de asemenea, s-a constatat o reprofilare a traficanților în ceea ce privește modul de exploatare a victimelor (în cazul exploatării sexuale), fiind uzitate platforme online, pentru desfășurarea de activități de videochat. În domeniul macrocriminalității, în ultimul an se constată o creștere alarmantă a cazurilor de înșelăciune, prin metoda „celebrity impersonating scam”. Tot în domeniul macrocriminalității se constată un nou tip de înșelăciune, în domeniul colectării și reciclării deșeurilor /reziduurilor din ambalaje, modul de operare identificat constând în asumarea fictivă a obligației de colectare/reciclare, prin intermediul a multiple societăți comerciale implicate în lanțul infracțional (membrii grupărilor infracționale înființând, uneori săptămânal societăți comerciale, pentru a îngreuna activitatea de identificare a pretinșilor operatori).

Cu referire la traficul de droguri, în cursul anului 2024 a fost indisponibilizată, în vederea confiscării, cantitatea totală de 1.109,23 kg droguri, dintre care 199,61 kg droguri de mare risc și 909,61 kg droguri de risc. Totodată, pe parcursul anului 2024 au mai fost indisponibilizate droguri de risc și de mare risc reprezentând 1.235.117 comprimate (din care 64.197 de mare risc și 1.170.920 comprimate de risc), 7,06928 litri și 2.346 doze. În ceea ce privește situația culturilor de cannabis, în anul 2024 au fost capturate 12.043 culturi/ plante de cannabis, în greutate totală de 477,469 kg, precum și aproximativ 4,4 tone masă vegetală verde alcătuită din masa plantelor și masa fragmentelor vegetale conținând THC. De asemenea, au fost capturate peste 7 tone de substanțe interzise dopante și aproximativ 16 tone de pulpă de fructe ce conține cocaină. Referitor la tendințe, se remarcă sporirea conexiunilor între diferitele genuri de infracțiuni (trafic de droguri, infracțiuni informatice, pornografie infantilă, trafic de persoane, violență, furt, tâlhărie) și proliferarea grupărilor infracționale organizate policalificate, cu implicarea lor în activități infracționale de trafic intern și internațional de droguri, date fiind câștigurile foarte mari și rezultate rapide.

În plus, a crescut considerabil participația la comiterea acestui gen de fapte de către inculpați minori, aspect ce se reflectă, în primul rând, în numărul măsurilor preventive privative de libertate luate față de aceștia. Indicatorii statistici au reflectat creșteri constante ale consumului, piața internă fiind polarizată de consumatorii din București, iar în marile orașe în locurile în care se organizează evenimente cultural –artistice precum și pe litoral, în sezonul estival. Referitor la drogurile de mare risc destinate pentru piața internă, în ultimii ani s-a constatat o accentuare a traficului de amfetamină și MDMA. Potrivit modului de operare rezultat din anchetele instrumentate de D.I.I.C.O.T., aceste droguri sunt comandate prin rețeaua de internet Darknet, plata drogurilor fiind efectuată cu monedă virtuală, prin utilizarea unui „portofel electronic”.

O altă modalitate de comitere a infracțiunii de trafic de droguri cu adresabilitate predominantă în rândul tinerilor este prin extinderea și dezvoltarea pieței de vânzare și consum de droguri pe segmentul online, respectiv apariția unor platforme specializate online de distribuire a drogurilor, unde principalul avantaj al membrilor care accesează asemenea platforme online este acela al anonimității. În ceea ce privește criminalitatea informatică s-a păstrat tendinţa grupurilor de criminalitate organizată, formate din cetăţeni români şi străini, specializate în infracţiuni la regimul comerţului electronic – activităţi de tip skimming, în compromiterea şi  fraudarea instrumentelor de plată electronică în afara teritoriului României. În anul 2024 a crescut numărul atacurilor de tip phishing, fiind vizate aproape toate instituțiile bancare din România.

De asemenea, s-a înregistrat o creștere semnificativă a fraudelor implicând platforme de investiții în criptomonede sau tranzacții bursiere (Investment Fraud / Investment Scam). O altă tendință în domeniul criminalității informatice privește și fraudele informatice constând în accesarea portofelelor virtuale şi transferarea, fără drept a criptomonedelor, a atacurilor de tip ransomware – cryptolocker, ce au ca țintă diverse instituții ori companii mari și mijlocii și solicitări de rascumpărare.
S-a constatat o creștere a atacurilor de tip Business Email Compromise sau CEO Fraud, infracțiuni care afectează grav activitatea unor companii sau instituții publice şi private, generând pierderi de ordinul milioanelor de euro prin deturnarea plăților către alte conturi ale infractorilor cibernetici. Au fost identificate noi modalităţi de operare, constând în atacuri de tip SIM Swap (clonarea cardului SIM), o nouă modalitate de furt de identitate, în scopul obținerii codurilor de acces aferente platformelor online care au implementat autentificarea în doi pași (2FA).

O altă modalitate de operare constă în sustragerea cardurilor bancare din străinătate, urmată de transmiterea datelor inscripționate pe acestea prin tehnologia NFC către persoane din România, care le folosesc, în timp real, la efectuarea de plăți prin dispozitive POS, obținute în numele unor societăți comerciale înființate în scop fraudulos, urmată de retrageri în numerar a sumelor transferate. Totodată, s-a constatat o creștere a infracțiunilor de pornografie infantilă, în special a materialelor autoproduse de minori, distribuite ulterior pe aplicațiile de chat, dar și a activităților de ”grooming” (ademenire) on-line a minorilor, pe rețelele sociale, cu scopul de a îi supune abuzurilor sexuale.

În sfera combaterii terorismului, România nu se confruntă cu un fenomen terorist, riscul rămânând în continuare scăzut. Amenințarea teroristă este corelată cu evoluțiile din spațiile externe privind entități teroriste străine și cu fluxul de migranți Un risc de origine internă îl reprezintă (auto) radicalizarea unor cetățeni români, prin utlizarea mediului online, care parcurg acest proces efectuând activități de propagandă pentru DAESH/Statul Islamic, dar și a altor organizații teroriste. Principalul risc de origine externă l-ar putea reprezenta încercările de tranzitare a frontierelor naționale de către persoane asociate sau susținătoare ale entităților teroriste sau radicale, dar prezintă interes și evoluțiile din Ucraina, în contextul conflictului militar (armament, muniții, materii explozive care ar putea fi introduse ilegal în România).

Obiectivele D.I.I.C.O.T vizând optimizarea activității de urmărire penală pentru anul 2025 constau în:

– intensificarea activităților investigative și declanșarea unor acțiuni coordonate în domenii prioritare precum traficul de droguri, traficul de persoane, traficul de minori, criminalitate informatică, infracțiuni ce se circumscriu sferei celor de natură economico-financiară aflate în competența DIICOT;
– elaborarea unei metodologii interne de investigare a infracțiunilor de pornografie infantilă, având în vedere creșterea exponențială a cauzelor având acest obiect și mijloacele specifice de investigare a unor astfel de infracțiuni;
– pregătirea profesională a procurorilor și a ofițerilor de poliție detașați privind comiterea/ prevenirea atacurilor de tip ransomware care să vizeze modalitățile practice de comitere a atacurilor și a măsurilor de prevenire a acestora;
– scăderea stocului de dosare;
– accent deosebit pe creșterea calității actelor de urmărire penală și derularea anchetelor într-un termen rezonabil;
– scăderea ratei inculpaților achitați definitiv și a restituirilor;
– consolidarea cooperării naționale și internaționale în materia criminalității organizate.

Raportul integral se regăsește pe pagina instituției și poate fi accesat în cadrul secțiunii Informații de interes public.