83 total views

Din câte auzim, simţind că se apropie funia de par, un fost ştab din prefectură, doi foşti primari de la o comună şi câţiva magistraţi analizează cu seriozitate posibilitatea de a se stabili prin alte colţuri ale lumii. Cică pe la latitudinea asta au început să se facă simţite efectele încălzirii globale şi că le cam arde pământul sub picioare, deoarece şi din cauza lor, umbră de pădure nu prea mai există.

Înţelegem până la un punct, frustrările unor realizatori de prestigiu şi audienţă, de la postul tv Antena 3, faţă de arestarea preventivă a fostului şef al Ocolului Silvic Voineasa, Gheorghe Deaconeasa, doar prin faptul că acesta a denunţat presiunile făcute la adresa sa, de către reţeaua de interese, constituită în jurul Elenei Udrea, pentru acapararea pe nimic a unor terenuri în zona domeniului schiabil de la Vidra. Încă din luna iunie 2012, Gheorghe Deaconeasa s-a prezentat la postul naţional de televiziune, mai sus menţionat, unde i-a denunţat pe doi dintre apropiaţii Elenei Udrea, Breazu Liberiu şi Mihăilă Gheorghe, care l-au determinat să le înstrăineze prin acte notariale, mari suprafeţe de fond forestier din patrimoniul familiei sale, fără să primească vreun ban. În acest sens, apare ca firesc demersul jurnalistei de anchetă Oana Stancu, care pune întrebări legate de coincidenţa reţinerii şi apoi arestării celebrului personaj Gheorghe Deaconeasa. Paradoxal, o parte din răspuns l-a primit tocmai de la colega sa, Carmen Avram, cu o seară înainte, pe 25 aprilie a.c. în reportajul difuzat în emisiunea “În premieră”, emisiune redifuzată şi pe data de 1 Mai. O ţară întreagă a rămas consternată văzând amploarea jafului din fondul forestier al României, în principal prin acţiunile suspecte de a fi ilegale, promovate de cel mai mare operator economic din domeniul achiziţionării şi comercializării de masă lemnoasă, firma austriacă, Holzindustrie Schweighofer ai căror reprezentanţi se arătau dispuşi faţă de investitorul sub acoperire american, să achiziţioneze la negru, cantităţi imense de masă lemnoasă, ba încă să ofere şi bonusuri faţă de aceasta.
Dacă Oana Stancu ar fi cercetat mai obiectiv şi mai profund cazul Deaconeasa, ar fi observat că acesta a fost implicat de-a lungul anilor în acapararea, în condiţii ilegale sau dubitative, de mari suprafeţe de fond forestier pe numele său sau al apropiaţilor, ori al membrilor familiei sale extinse şi că a fost una dintre persoanele cele mai implicate din judeţul Vâlcea în facilitarea achiziţiei de masă lemnoasă către Schweighofer. Personajul este implicat în prezent în mai multe procese penale care nu sunt din anul 2012, ci anterioare, toate având legătură cu jaful din fondul forestier din nordul judeţului Vâlcea. Numai din două dosare, respectiv cazul Rodank şi Basarabă, Gicu Deaconeasa este acuzat şi aflat în judecată la instantele superioare ( Tribunal, Curte de Apel Piteşti şi ÎCCJ) pentru prejudicii aduse statului român, calculate la peste 6 milioane euro, şi acestea nu înclud cazul Vidra şi nici tăierile şi valorificările ilegale de masă lemnoasă de la Voineasa.
Trebuie ţinut cont şi de faptul că rechizitoriile care au stabilit aceste prejudicii au fost întocmite în anii 2010-2011, iar cuantumul nu reflectă nici pe departe prejudiciile reale, ţinând cont de cursul BNR la care s-au stabilit acestea şi de faptul că se referă numai la acele situaţii care au putut fi probate cu documente, neintrând în calcul cantităţile valorificate fără documente ( la negru).
Trebuie de asemenea văzut contextul temporal, în care s-a ‘’revoltat’’ Gicu Deaconeasa. Aceasta s-a întâmplat numai după căderea guvernului MRU, în mai 2012, când riscul la adresa declaraţiilor publice făcute de Gicu devenise inexistent din punct de vedere politic, oamenii lui Băsescu nemaideţinând funcţii în Guvern. Abia atunci, Gicu a întors-o şi a început să facă pe victima.
Spuneam că o parte din răspuns se găseşte în emisiunea ‘”În premieră”. Alături de Mircea Basarabă şi Mihai Dan Petrulian, Gicu Deaconeasa a fost implicat în anii 2006-2007 în acapararea ilegală a 3 munţi: Puru, Petrimanu şi Galbenu, din zona Latoriţa- Voineasa, prin falsificarea unui testament olograf din 1940.
Prefectul judeţului Vâlcea, după eliberarea titlului de proprietate, a sesizat parchetul judecătoriei Brezoi, care însă, a deschis cazul cu autor necunoscut (A.N.) deşi se cunoştea că Basarabă fusese cel care se folosise de fals pentru acapararea în mod injust a câtorva mii de hectare de fond forestier. Totodată, prefectul a cerut anularea titlului în culpă în instanţă, ca fiind emis cu încălcarea legii. Instanţa a respins însă cererea de anulare a titlului, deoarece instanţele penale nu pronunţaseră o hotărâre care să confirme falsul. În acest fel, statul a rămas şi păgubit şi cu pădurea luată. Ştiti ce a făcut atunci Mircea Basarabă şi cu complicele său Gicu Deaconeasa? Au vândut munţii şterpeliţi de la stat, prin înşelăciune. Cui ? La Holzindustrie, care evident, fiind cumpărători de bună credinţă au început tăierile masive. Degeaba peste câţiva ani, Gicu şi Basarabă au fost trimişi în judecată. În prezent, pe numele lor se mai află un patrimoniu insignifiant, aşa încât, atunci când va fi vorba de recuperarea prejudiciului, se va aplica zicala “Prinde orbul, scoate-i ochii!’’.
Pentru a fi imparţiali, precizăm că în opinia noastră, atât persoane din caracatiţa Udrea, cu afacerile lor extinse la Vidra-Voineasa, cât şi Gicu Deaconeasa sunt la fel de vinovaţi, dar fiecare pentru alte motive.
În acelaşi timp, credem că odată intrat în corzile justiţiei şi în malaxorul răspunderii penale, în jurul domeniului schiabil, se manifesta în continuare interese ilegitime deosebit de grave, fie că e vorba de administratorii pârtiei de schi, în cârdăşie cu foşti sau actuali funcţionar ai Primăriei Voineasa sau ai Consiliului Judeţean, fie că e vorba de organizaţii non-guvernamentale, interesate, care sprijină acapararea unei părţi din domeniul respectiv de către alţi reprezentanţi erijaţi peste noapte în reprezentanţi ai unor obşti fantomă din judeţul Gorj, precum Pociovaliştea Novaci, Belceşti-Pereşti, Fundaţia Nostra Silva, ori Comunitatea Stăpânilor de Munţi şi Codrii Gorj.
Întrucât tot acest şir de ilegalităţi cu prejudicii de zeci şi sute de milioane de euro, nu ar fi fost poibil fără complicitatea unor lucrători din instituţiile de stat, precum Comisia Locală de Fond Funciar Voineasa, Comisia Judeţeană pentru Restabilirea Drepturilor de Proprietate asupra terenurilor ( din cadrul prefecturii Vâlcea), actuala Comisie Judeţeană de Fond Funciar, Consiliul Judeţean Vâlcea, Parchetul de pe lângă Judecătoria Brezoi, Judecătoria Brezoi, Comisia de Fond Funciar Vaideeni şi din toate ONG- urile şi obştile menţionate mai sus, credem că este necesară clarificarea întregului mecanism infracţional, identificarea complicităţilor, stabilirea gradului de implicare penală şi participarea penală a fiecărei persoane şi tragerea la răspundere a tuturor celor vinovaţi, prin trimiterea în judecată, indiferent de funcţiile pe care le-au deţinut ori le deţin.
Nu este suficient că Parchetul a încercat să rupă lanţul infracţional, în unele cazuri, menţionând negru pe alb că au fost induse în eroare comisiile locale şi judeţene de fond funciar. Acolo, au fost responsabili care ‘’s-au lăsat’’ induşi în eroare. Şi noi credem, că nu pe gratis! Chiar dacă e dureros, trebuie făcută curăţenie măcar în instituţii, pentru ca să nu rămână precum terenurile defrişate pentru Hplzindustrie, pline de cioate şi copaci găunoşi.(George Danielescu)

 

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Raspunde la urmatoarea intrebare inainte de a posta * Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.