30 total views

Parlamentul European va număra în viitoarea legislatură de cinci ani 751 de deputaţi care vor fi aleşi prin vot direct în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Viitorul Parlament va avea puteri sporite, fiind primul ales după regulile Tratatului de la Lisabona, şi va avea un rol hotărâtor în desemnarea preşedintelui Comisiei Europene. În România, alegerile europarlamentare se vor desfăşura în data de 25 mai, ţara noastră urmând să fie reprezentată în Parlamentul European de 32 de deputaţi.

În perioada 22-25 mai, în toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene sunt organizate alegeri pentru viitorul legislativ, noii membri ai Parlamentului European (PE) vor avea un mandat de cinci ani şi vor reprezenta interesele a peste 500 de milioane de cetăţeni europeni. În viitorul PE, numărul europarlamentarilor va fi de 751, locurile fiind alocate pe principiul „proporţionalităţii degresive“, ceea ce înseamnă că ţările cu populaţie mai mare vor avea mai mulţi deputaţi decât ţările cu o populaţie mai mică. De exemplu, cele mai multe mandate le va avea Germania – 96 parlamentari, Franţa – 74, Italia şi Marea Britanie cu câte 73, în timp ce Estonia, Luxemburg, Malta şi Cipru vor avea câte 6 deputaţi. Cetăţenii români vor trimite în viitorul PE 32 de europarlamentari.

Rolul Parlamentului European

Puterea Parlamentului European a crescut în mod constant în ultimele decenii, Tratatul de la Lisabona acordându-i, începând cu această legislatură, competenţe sporite, „exercitând un rol colegislator în aproape toate domeniile în care legiferează Uniunea Europeană“. Procedura de codecizie a Parlamentului şi Consiliului a fost extinsă cu peste 40 de domenii, incluzând agricultura, imigrarea legală şi fondurile structurale. Concret, alături de Consiliu, Legislativul european adoptă sau modifică propunerile Comisiei Europene, supraveghează activitatea Comisiei şi are ultimul cuvânt în adoptarea bugetului UE. Totodată, cooperează în diverse chestiuni cu parlamentele naţionale.
Pentru prima dată, conform Tratatului de la Lisabona, care-i conferă puteri sporite, şefii de stat şi de guvern – reuniţi în cadrul Consiliului European – trebuie să ţină cont de rezultatele alegerilor europene în momentul în care propun un candidat pentru funcţia de preşedinte al Comisiei. Acesta va trebui să fie votat şi ales de către Parlamentul European, în acest moment principalele partide politice europene nominalizându-şi candidaţii care ar putea să-i succeadă actualului preşedinte Jose Manuel Barroso, al cărui mandat se termină în toamna acestui an.
De asemenea, Legislativul trebuie să consimtă la numirea Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate, care va deţine totodată şi funcţia de vicepreşedinte al CE.

Activitatea deputaţilor în Parlamentul European

Parlamentul European este singurul organ al UE ales în mod direct, iar odată aleşi, deputaţii se organizează în funcţie de propriile afinităţi politice, formând grupuri politice pentru a-şi apăra mai bine poziţiile. Potrivit modului de organizare, ce poate fi consultat pe site-ul instituţiei europene, cea mai mare parte a activităţii deputaţilor se desfăşoară în cadrul comisiilor specializate (la Bruxelles), „acestea elaborează rapoarte care, ulterior, sunt supuse la vot în plen“. Deputaţii participă la cele douăsprezece perioade de sesiune parlamentară derulate la Strasbourg, iar în paralel cu aceste activităţi, aceştia „trebuie să aloce timp şi în circumscripţiile lor electorale“. Întrucât multilingvismul este un principiu caracteristic acestui organ legislativ, fiecare europarlamentar are dreptul să ia cuvântul în limba oficială pe care o preferă, între care se numără şi limba română. Membrii PE vor avea atribuţii din ce în ce mai importante, având puterea de a influenţa toate domeniile vieţii sociale precum educaţia, cultura, sănătatea, mediul, protecţia consumatorilor, transporturile etc. Totodată, activitatea acestora trebuie să se desfăşoare „dezinteresat, acţionând în interesul public al alegătorilor, cu integritate, cinste şi responsabilitate“, în mod transparent, „respectând reputaţia Parlamentului European“, după cum se stipulează şi în Codul de conduită a deputaţilor în PE intrat în vigoare la 1 ianuarie 2012.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Raspunde la urmatoarea intrebare inainte de a posta * Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.