62 total views

Curtea de Apel Bucureşti judecă marţi al patrulea termen din apelul dosarului în care Dan Voiculescu a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare. Judecătorii vor decide dacă judecă în continuare dosarul sau dacă vor amâna din nou verdictul final. La termenul precedent, avocaţii lui Voiculescu au ridicat o serie de excepţii care, dacă sunt aprobate, vor duce tergiversarea judecării dosarului. Tot la termenul precedent Voiculescu a cerut ştergerea prejudiciului de 60 milioane euro.

În acest dosar, Dan Voiculescu este acuzat de fraudarea privatizării Institutului de Cercetări Alimentare, o fraudă evaluată de procurori la 60 milioane euro. Până acum Voiculescu a reuşit să obţină amânare după amânare folosind diverse tactici avocăţeşti.

15 aprilie 2014.

Judecătorii au deliberat al treilea termen de apel. Avocatul Gheorghiţă Mateuţ a formulat trei cereri în debutul şedinţei. În prima cerere contesta o încheiere a Tribunalului Bucureşti prin care a fost respinsă cerere de restituire a dosarului al parchet. Asta ar fi echivalat cu îngroparea cauzei. Avocatul Mateuţ a solicit redeschiderea acestui subiect având în vedere noile prevederi din Codul Peanal intrat în vigoare la data de 1 februarie. Apărătorul lui Voiculescu a mai cerut şi ca dosarul să fie introdus în procedura de cameră preliminară.
Asta ar însemna din nou o amânare generoasă de câteva luni a verdictului final. În plus Mateut a mai solicitat şi sesizarea Curţii Supreme cu o întrebare preliminară care vizează tocmai aspectele arătate mai sus. Apărătorul lui Voiculescu a mai cerut şi ca în dosar Ministerul Agriculturii să fie înlocuit cu Ministerul Finanţelor ca parte civilă. Adică prejudiciul să fie cerut de Ministerul Finanţelor nu de cel al Agriculturii. Avocatul lui Sin Gheorghe un alt inculpat din dosar a cerut instanţei să anuleze Hotărârea de Guvern prin care a fost privatizat Institutul de Chimie Alimentară. “Asta ar însemna o restitutio in integrum”, a menţionat unul dintre judecătorii din complet. La finalul procesului Voiculescu a declarat că ar fi de acord cu anularea privatizării dacă i se şterge prejudiciul şi statul îi plăteste investiţiile făcute acolo. Voiculescu declarând că investiţiile sale sunt mult mai mari. Instanţa a decis să amâne procesul pentrru 29 aprilie când se va pronunţa pe cererile formulate de avocaţi.

8 aprilie 2014.

Al doilea termen de aple în dosar. Avocaţii nici nu apucă să ridice vreo excepţie sau să formuleze vreo contestaţie. Judecătorul Stan Mustaţă care alături de Florică Duţă deliberează în dosar a făcut o cerere de abţinere. Asta înseamnă că judecătorul nu mai vrea să judece dosarul. Cererea sa a fost motivată de apariţia pe un portal marginal a unor informaţii despre un dosar penal în care suspecţii aminteau numele său. După o zi pe 9 aprilie Curtea de Apel a respins cererea de abţinere.

7 martie 2014.

Instanţa a judecat primul termen în dosarul lui Voiculescu. Dan Voiculescu nu a venit la proces. Mai mulţi coinculpaţi din dosar au solicitat amânarea procesului pentru că nu şi-ar fi angajat apărători.

Având în vedere prevederile Noului Cod de Procedură Penală, Curtea de Apel Bucureşti este cea care va pronunţa sentinţa definitivă. Astfel că, dacă apelul lui Dan Voiculescu este respins, el va intra la puşcărie.

Dan Voiculescu este acuzat de două infracţiuni. Prima este cea prevăzută la art. 13 din legea 78/2000: ”Fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite”. Pentru acest cap de acuzare, Voiculescu ar putea fi condamnat la cinci ani de închisoare.
În al doilea rând, fondatorul Partidului Conservator şi al trustului Intact mai este acuzat şi de spălare de bani. Pentru infracţiunea de spălare de bani, el poate fi condamanat la un maximum de 12 ani de puşcărie. Pentru această infracţiune, pedeapsa minimă prevăzută de lege este de 5 ani de închisoare cu executare.
Ce conţine dosarul de corupţie

Dosarul ICA a fost trimis în judecată în 4 decembrie 2008, la Tribunalul Bucureşti, deoarece, la acea dată, Voiculescu nu avea calitatea de senator, el fiind învestit pe 15 decembrie 2008. Procurorii susţin că Dan Voiculescu a cumpărat 3,6 hectare de teren şi un hectar de construcţii în Băneasa, la un preţ de 75 de ori mai mic decât cel real.

Dan Voiculescu a fost acuzat de infracţiunile de folosire de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid a influenţei şi autorităţii date de această calitate, în scopul de a obţine, pentru sine sau pentru altul, bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, precum şi de spălare de bani.

Celelalte persoane trimise în judecată sunt: Corneliu Popa, Sandu Jean-Cătălin, Mencinicopschi Gheorghe, Sorin Pantiş, Săvulescu Vlad-Nicolae, Domnişoru Gheorghe Marian, Sin Gheorghe, Baciu Constantin, Petre Alexandru, Marinescu Grigore, Ene Vica, Pop Flavius Adrian.

În data de 14.10.2008

Ministerul Agriculturii s-a constituit parte civilă în dosarul lui Voiculescu. Ministerul solicită recuperarea a 60 milioane euro prejuidiciu constat în dauna statului de către procurori.

Poziţia oficială a inculpatului Voiculescu

În rechizitoriul întocmit de DNA în 2008 se reţine că inculpatul Dan Voiculescu nu a dorit să facă niciun fel declaraţii în faţa procurorilor DNA. În rechizitoriu, se consemnează doar că Dan Voiculescu a transmis prin avocatul său, Marian Nazat, că se consideră nevinovat şi că, în opinia sa, este vorba de un dosar politic.

Dan Voiculescu a arătat că în opinia sa există două nereguli în ceea ce priveşte ancheta şi acuzaţiile din acest dosar. O primă neregulă semnalată de acesta a fost aceea că, pe parcursul urmăririi penale, el nu ar fi fost chemat niciodată în faţa anchetatorilor pentru a da declaraţie, în contextul în care toate celelalte persoane ar fi fost întrebate în legătură cu persoana sa de către anchetatori.

O a doua neregulă semnalată de Voiculescu judecătorului ar fi aceea că, în opinia sa, nu există nicio probă şi niciun indiciu direct sau indirect care să dovedească acuzaţiile ce i se aduc, respectiv nu există martori, înregistrări telefonice sau ambientale ori documente care să dovedească acuzaţiile ce i se aduc de căte anchetatori.

De asemenea, Dan Voiculescu a trimis CSM o scrisoare în care se plânge că presa nu a relatat corect despre dosarul său de corupţie şi că imaginea sa a avut de suferit.

Istoricul dosarului

4 decembrie 2008.

Dosarul ICA, referitor la privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare, a fost trimis în judecată la Tribunalul Bucureşti, deoarece, la acea dată, Voiculescu nu avea calitatea de senator.

15 decembrie 2008.

Voiculescu este învestit în funcţia de senator.

28 octombrie 2009.

Dosarul ajunge la Curtea Supremă şi începe judecarea pe fond.

25 iunie 2012.

Voiculescu işi dă demisia din Senat şi dosarul este trimis la Tribunalul Bucureşti.

20 decembrie 2012.

Tribunalul Bucureşti a judecat şase termene în care nu a soluţionat dosarul şi decide să trimită dosarul la Curtea Supremă.

11 ianuarie 2013.

Dosarul ajunge la Curtea Supremă care dă termen pe 25 aprilie, iar apoi pe 31 ianuarie.

28 ianuarie.

Cu trei zile înainte de primul termen, Voiculescu îşi dă din nou demisia, iar dosarul va fi trimis la Tribunalul Bucureşti.

 

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Raspunde la urmatoarea intrebare inainte de a posta * Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.