Așa cum trebuie! Guvernul Bolojan a vrut tăieri de 30% din organigrame, dar PSD (prin terți precum Rădulescu, Mînzînă și alții) a obținut acea „clauză de siguranță” de maximum 20% din posturile ocupate. Practic, au inventat o reformă unde „se taie”, dar „nu se simte” pentru cine trebuie.
În spatele marilor reforme trâmbițate la televizor, politicienii își construiesc, de fapt, „plase de siguranță” pentru protejații lor. Faptul că s-a introdus acea limită de 20% din posturile ocupate este „cheia” prin care mii de bugetari sunt salvați, deși pe hârtie reforma arăta mult mai dur.
„Norocul” celor 95 de angajați de la CJ Vâlcea
România trece prin „marea reformă” a administrației, dar la Vâlcea, suflul tăierilor de posturi a ajuns doar ca o briză ușoară. Deși Guvernul promitea un aparat de stat suplu, o prevedere salvatoare introdusă „la mustață” în noua lege a transformat toporul concedierilor într-o simplă forfecuță de manichiură. Principalul beneficiar? Armata de funcționari de sub comanda lui Constantin Rădulescu.
Matematica supraviețuirii: 20% – cifra magică a PSD
Noutatea care a agitat apele în primării și consilii județene este limita maximă a concedierilor: nu mai mult de 20% din posturile ocupate. Această barieră nu este întâmplătoare. Analiza datelor furnizate de Guvern arată că fără această limitare, numărul celor care ar fi trebuit să plece acasă ar fi fost mult mai mare. La Consiliul Județean Vâlcea, calculele sunt clare: prin această portiță legislativă, 95 de oameni au fost „păsuiți”. În timp ce mediul privat se luptă cu taxe mărite, la etajele superioare ale CJ Vâlcea se răsuflă ușurat. Constantin Rădulescu, în calitatea sa de vicepreședinte PSD la nivel național, pare să fi avut un cuvânt greu de spus în negocierea acestei „plase de siguranță”.
Vâlcea, în topul județelor „protejate”
Vâlcea nu este singură în acest clasament al salvărilor, dar ocupă un loc fruntaș. Dacă CJ Argeș (Ion Mînzînă) este campionul absolut, reușind să salveze 172 de oameni, iar CJ Prahova (Virgil Nanu) a păstrat 116 angajați care ar fi trebuit să fie concediați, Vâlcea lui Rădulescu completează trioul de aur al județelor unde reforma se face cu mănuși de catifea.
Cine sunt cei 95?
Întrebarea care va bântui holurile instituției în următoarele 20 de zile (termenul limită pentru trimiterea datelor actualizate către Guvern) este: cine sunt cei care au rămas pe listă și cine sunt cei „salvați”? Într-o instituție unde influența politică și „pilele” sunt la ele acasă, această marjă de 20% oferă șefului de la județ puterea de a decide cine este indispensabil și cine este sacrificabil.
Concluzia? O reformă pentru liniștea baronilor?
Prevederea care limitează concedierile la 20% din posturile ocupate pare să fie victoria PSD asupra curentului de austeritate. Ajută și administrațiile liberale, e adevărat, dar marii câștigători rămân greii social-democrați. Pentru Constantin Rădulescu, salvarea celor 95 de angajați nu este doar o cifră, ci o metodă de a păstra liniștea în propria „cetate” și de a-și asigura loialitatea aparatului administrativ pe care îl conduce cu mână de fier.
95 de oameni salvați este o cifră care frapează. Oamenii vor face imediat calculul: câți bani înseamnă salariile lor lunar? Legătura națională îl arată pe Rădulescu ca fiind parte din grupul de decizie care a „îndulcit” legea (alături de Mînzînă și Nanu).
CJ Argeș | 257 | 172 | Ion Mînzînă (PSD) |
CJ Prahova | 255 | 116 | Virgil Nanu (PSD) |
CJ Vâlcea | – | 95 | Constantin Rădulescu (PSD) |
Concluzia? Reforma de fațadă pe portofelul privatului
În timp ce mediul privat din Vâlcea este sufocat de inflație și de noi reglementări fiscale, „marea reformă” a statului se dovedește a fi, la Râmnic, un exercițiu de protejare a clientelei. Cele 95 de posturi „salvate” la Consiliul Județean nu sunt doar niște cifre într-un tabel, ci reprezintă zeci de mii de euro lunar din banii noștri, ai tuturor, folosiți pentru a menține intactă o mașinărie de vot și de influență.
Este strigător la cer să ceri sacrificii românilor, în timp ce pentru „oamenii președintelui” Rădulescu se inventează legi cu dedicație, care plafonează concedierile exact acolo unde ar fi trebuit să înceapă curățenia. La Vâlcea, reforma administrației nu înseamnă eficiență, ci supraviețuirea sistemului prin portițe legislative.
În loc de un aparat public suplu, primim același mastodont administrativ, dar cu o etichetă nouă de „reformat”. Domnule Rădulescu, cele 95 de „victime” salvate sunt, de fapt, dovada că în Vâlcea, carnetul de partid rămâne cea mai sigură poliță de asigurare în fața oricărei crize!
