64 total views

Gutău nu știe ce plătește din bugetul local sau se face că nu știe. Utilițățile unei unități de învățământ sunt plătite de Guvern, nicidecum de Primăria Râmnicu Vâlcea!!!

Gradinita 7 – cheltuieli/lună/an – Perioada 1 februarie 2016 – 1 februarie 2017
Gaze
5562mc/an :12 luni = 463mc/lună x 1,5 lei/mc = 695 lei/lună :61 copii = 11,39 lei/lună cost copil
Curent
936,98 lei/an : 12 luni = 78,08 lei /lună : 61 copii = 1,28 lei/lună cost copil
Apă
119 mc/an x 9,5 lei/mc = 1130,5 lei/an : 12 luni = 94,20 lei/lună : 61 copii = 1,54 lei/lună

Fiecare copil de la Grădinița nr. 7 cheltuiește lunar 14,21 lei/lună în condițiile în care Guvernul alocă suma de 321 lei/an/copil.

Cheltuieli cu utilitățile /lună = 867,28 lei

Aşa cum v-am promis, revenim cu amănunte în ceea ce priveşte scandalul iscat între Consiliul Local – Inspectoratul Judeţean Şcolar – Grădiniţa nr. 7 Nord.

De la restaurant la grădiniţă

Printr-un decret din anul 1952, care la ora actuală se află în Arhivele Statului, Grădiniţa nr.7 Nord a fost luată de Banca Albina Românească de la Pichi Marinescu şi soţul ei. Cei doi cumpăraseră clădirea cu ceva vreme înainte şi făcuseră un restaurant. Din nefericire pentru ei, dar din fericire pentru comunitatea locală, respectivul restaurant nu a funcţionat prea mult. Atunci, Banca Albina le-a luat celor doi clădirea în schimbul banilor pe care aceştia îi împrumutaseră şi nu mai aveau posibilitatea de a-i returna. După ceva timp, clădirea a fost transformată în Casă de Băieţi, acolo găsindu-şi adăpost orfanii vremurilor de altădată. Din anul 1959-1960, aceasta a funcţionat ca şi grădiniţă, la început sezonieră, venind astfel în ajutorul familiilor din zonă. La scurt timp, a fost transformată în grădiniţă cu program normal, lucru care s-a păstrat pînă în zilele noastre. În anul 1995, conducerea de-atunci a efectuat primele reparaţii la clădirea grădiniţei, reparaţii care au costat aproximativ 8 milioane lei. Clădirea se află în lista de patrimoniu a judeţului Vâlcea, aşa încât orice modificare a structurii şi arhitecturii acesteia trebuie aprobată. Fosta conducere a grădiniţei a obţinut atât această aprobare cât şi fondurile necesare pentru o altă renovare care a avut loc în cursul anului 2005.

Grădiniţa nr.7, în atenţia Primăriei încă din 2005

După ce investiţia a fost finalizată, grădiniţa a intrat în vizorul autorităţilor locale. Gurile rele spun că însuşi primarul Mircia Gutău ar fi făcut o vizită inopinată pentru a “revendica” oarecum sediul grădiniţei. Întâmplarea a făcut ca edilul să fie „săltat” şi închis chiar la câteva zile după vizita cu pricina. Pare-se că nu i-a purtat prea mult noroc. Prin târg mai umblă zvonul cum că primarul se află în spatele întregului scandal, el fiind pionul principal al întregului joc. Clădirea nu a fost niciodată revendicată de cineva, căci, conform actelor, familia Marinescu nu ar fi avut urmaşi, aşa încât, atât clădirea, cât şi terenul aferent sunt în proprietatea Primăriei Râmnicului. De aici ar fi pornit jocul de interese şi de culise, aşa cum susţin surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul. Cu ceva vreme în urmă, s-ar fi încercat desfiinţarea acesteia şi transformarea clădirii în Casa Căsătoriilor. Până la urmă, administraţia locală a renunţat la această idee şi grădiniţa a fost salvată.

Lipsa fondurilor mteriale

Primarul Mircia Gutău a motivat, de nenumărate ori, desfiinţarea Grădiniţei nr.7 prin insuficienţa fondurilor materiale, care sunt foarte mici raportate la cheltuielile de întreţinere. Aducem în atenţia opiniei publice, cu această ocazie, o informaţie relevantă şi, în acelaşi timp îi reamintim primarului Gutău că Guvernul României, prin Hotărârea de Guvern nr. 993/2015, alocă anual pentru fiecare copil ce urmează o instituţie de învăţământ preuniversitar o anumită sumă de bani. Pentru anul şcolar 2016-2017, Guvernul a alocat suma de 321 lei/preşcolar/elev.

De altfel, în Legea Educaţiei Naţionale se specifică foarte clar la Art.8 că: “pentru finanţarea educaţiei naţionale se alocă anual din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv…” Tot Legea Educaţiei Naţionale explică în mod clar ceea ce noi am menţionat anterior referitor la suma alocată fiecarui elev/preşcolar în parte: ”Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin organismul specializat, stabileşte anual costul standard per preşcolar/elev, cost care stă la baza finanţării de bază. De suma aferentă beneficiază toţi preşcolarii şi elevii din învăţământul preuniversitar de stat, precum şi preşcolarii şi elevii din învăţământul general obligatoriu, profesional şi liceal, particular şi confesional, care studiază în unităţi de învăţământ acreditate şi evaluate periodic, conform legislaţiei în vigoare.

Finanţarea de bază a învăţământului preuniversitar se face după principiul “resursa financiară urmează elevul”, în baza căruia alocaţia bugetară aferentă unui elev sau unui preşcolar se transferă la unitatea de învăţământ la care acesta învaţă. (art. 9)”. La ce se foloseşte această sumă de 321 lei aferentă fiecărui preşcolar/elev/an este foarte simplu de aflat. Dacă studiem puţin Legea Educaţiei Naţionale constatăm că: “(2) Finanţarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adaugată şi alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale, pentru următoarele categorii de cheltuieli: a) cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora; b) cheltuielile cu formarea continuă şi evaluarea personalului; c) cheltuielile cu evaluarea periodică internă a elevilor; d) cheltuielile materiale şi pentru servicii; e) cheltuielile cu întreţinerea curentă. (3) Finanţarea de bază a unei unităţi şcolare rezultă prin multiplicarea costului standard per elev/preşcolar cu coeficienţi specifici unităţii şcolare şi cu numărul de elevi şi se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului. (art.104)”

Aşadar, Primăria Râmnicului nu alocă nici un bănuţ din bugetul local în vederea achitării facturilor petru utilităţile aferente unităţilor preuniversitare, aceştia venind direct de la Guvern. Banii alocaţi de Primărie din bugetul local ar trebui să se utilizeze pentru următoarele categorii de cheltuieli: “a) investiţii, reparaţii capitale, consolidări; b) subvenţii pentru internate şi cantine; c) cheltuieli pentru evaluarea periodică naţională a elevilor; d) cheltuieli cu bursele elevilor; e) cheltuieli pentru transportul elevilor, conform prevederilor art. 84 alin. (1); f) cheltuieli pentru naveta cadrelor didactice, conform legii; g) cheltuieli pentru examinarea medicală obligatorie periodică a salariaţilor din învăţământul preuniversitar, cu excepţia celor care, potrivit legii, se efectuează gratuit; h) cheltuieli pentru concursuri şcolare şi activităţi educative extraşcolare organizate în cadrul sistemului de învăţământ; i) cheltuieli pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă” (art. 105, alin.2)

Bani de la Guvern pentru utilități

În dorinţa de a salva grădiniţa, Comitetul de părinţi a calculat media cheltuielilor cu utilităţile aferente fiecarei luni. Am intrat în posesia acestei situaţii financiare din care reiese clar că fiecare copil cheltuieşte lunar 14,21 lei. Guvernul alocă 26,75 lei lunar pentru fiecare copil din Grădiniţa nr.7, iar Primăria cheltuieşte lunar 14,21 lei. Acum este rândul nostru să ne întrebăm ce se întâmplă cu diferenţa de 12,54 lei/copil/lună.

De la înfiinţare şi până acum, grădiniţa nu a dus lipsă de copii, o parte mică dintre ei venind chiar de la Bujoreni, dat fiind faptul că este singura grădiniţă cu program normal care deserveşte zona dintre Muzeul Satului şi centrul municipiului Râmnicu Vâlcea. Aşadar, invocarea numărului mic de copii care ar frecventa această unitate preşcolară nu îşi are viabilitate, iar în ceea ce priveşte lipsa banilor pentru achitarea utilităţilor nici nu poate fi vorba atâta timp cât aceştia vin direct de la Guvern.

Deci, un elev/preșcolar a avut un buget de cheltuit cu utilitățile datorită Guvernului, nu PRIMĂRIEI, în anul școlar 2016 – 2017, suma de 26,75 lei/lună/copil. În aceste condiții, ne întrebăm cine face economie și cine nu?

În loc de concluzii

Consiliul Local are puterea de decizie în ceea ce privește diferența de bani rămasă. Printr-un Proiect de Hotărâre, consilierii locali pot derecționa diferența de bani, fie către aceeași unitate de învățământ, fie către altă unitate. Corect ar fi ca surplusul să fie alocat aceleași școli sau grădinițe de unde provine. În cazul de față la Grădinița nr. 7 Nord finalul anului școlar va aduce o diferență de bani, rămasă de la fiecare copil în parte de 764,94 lei. (12,54 lei/lună x 61 copii = 764,94 lei/lună)

Pe aceeasi tema

VIDEO Gutău vrea cu orice preț clădirea în care își desfășoară activitatea Grădinița 7. ”Niște aberații ordinare! Nu mă abat un centimetru, un centimetru!”

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Raspunde la urmatoarea intrebare inainte de a posta * Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.