Plantele modificate genetic n-au prins rădăcini în România. Dacă subiectul făcea valuri în anii de prosperitate economică, interesul a scăzut treptat, odată cu suprafeţele cultivate cu porumb mutant. Însă un amendament depus săptămâna trecută de un grup de deputaţi la legea privind protecţia mediului dovedeşte că interesul încă mocneşte.
Parlamentarii au introdus o excepţie în Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.164/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2005 privind protecţia mediului.
“În ariile naturale protejate, de interes comunitar, naţional şi internaţional este interzisă cultivarea plantelor superioare modificate genetic”, iar noutatea din textul legii este: “Excepţie fac ariile naturale protejate de interes comunitar, sit Natura 2000, în baza avizului emis de Academia Română.”
Natura 2000 este o reţea europeană de zone naturale protejate care cuprinde un eşantion reprezentativ de specii sălbatice şi habitate naturale de interes comunitar. La definirea acestor situri nu s-a plecat de la ideea unei protecţii stricte, care să interzică activitatea umană. Suprafaţa totală a propunerilor de situri Natura 2000 (pSCI + SPA) reprezintă 17,84% din suprafaţa României, iar o bună parte din aceste situri se suprapun peste ariile naturale protejate de interes naţional (parcuri naţionale, parcuri naturale şi rezervaţii).
Academia Română suspină după plantele modificate genetic
Profesorul universitar Valeriu Tabără explică intenţiile deputaţilor prin nevoia de cercetare în domeniu: “Amendamentul serveşte Academiei Române, care ar putea demara nişte programe de cercetare pe organismele modificate genetic (OMG)”. De-alungul anilor, instituţia şi-a exprimat în mai multe rânduri poziţia favorabilă în privinţa culturilor de soia şi porumb modificate genetic, făcând apel la argumentul economic.
“Aplicarea tehnologiei MON 810 (porumb modificat genetic) a permis obţinerea unor producţii mai mari decât producţiile obţinute în sistemul convenţional cu 9,8% în 2008 şi cu 15% în 2009. Profitabilitatea culturii porumbului a crescut în consitiile utilizării hibrizilor MON 810 cu 9 până la 263% în 2008 şi cu 11 până la 448% în 2009”, au arătat reprezentanţii Academiei Române într-un raport asupra impactului organismelor modificate genetic.
Totuşi, porumbul modificat genetic “n-a prins” la noi în ţară. Cultivarea lui este aprobatî în România din 2007, când ţara noastră a transpus legislaţia europeană, această plantă fiind singura din categoria OMG, care poate fi cultivată în UE. În 2008, porumbul mutant a fost cultivat pe 6130 de ha, dar suprafaţa a scăzut dramatic în următorii ani.