23 total views

Indicele DAX al bursei de la Frankfurt a atins marţi maximul istoric în contextul în care bursele europene, în special cele ale statelor de la periferia zonei euro, au reacţionat cu creşteri la decizia BCE de săptămâna trecută de a reduce toate dobânzile principale pentru a forţa creditarea, în timp ce preşedintele influentului institut german ţde cercetare economică ZEW avertizează asupra pericolului ca banca centrală a zonei euro să creeze bule speculative periculoase. 

„Am un sentiment rău despre asta, sunt îngrijorat de pericolul ca BCE să producă noi bule cu banii ei ieftini. Avem toate ingredientele unei bule: preţurile activelor imobiliare şi ale acţiunilor continuă să crească, iar pe piaţa obligaţiunilor randamentele scad în pofida riscurilor ridicate”, spune Clemens Fuest, preşedintele Centrului European de Cercetare Economică, într-un interviu pentru publicaţia germană Handelsblatt.

Cu inflaţia din zona euro la 0,5%, cu rata şomajului la 11,7% şi cu creditarea prea slabă pentru a vitaminiza economia anemică, BCE a anunţat joi unul dintre cele mai cuprinzătoare pachete de stimulente economice, scrie CNBC.

Dobânda la depozite a fost dusă pentru prima dată sub 0% pentru a descuraja băncile comerciale să-şi păstreze banii la BCE, iar instituţia se pregăteşte să achiziţioneze instrumente financiare în care sunt împachetate credite destinate companiilor mici şi mijlocii. De asemenea, banca centrală a zonei euro a anunţat împrumuturi ieftine pentru bănci.

Fuest consideră că probabilitatea ca BCE să lanseze şi un program de ajustare cantitativă, de achiziţii de active cu bani printaţi în acest scop, a ajuns la 95% deoarece măsurile de stimulare anunţate săptămâna trecută se vor dovedi insuficiente.

Acest program va fi probabil cel care va duce bursele de acţiuni şi alte pieţe pe un teren periculos, spune Fuest. Achiziţiile de obligaţiuni guvernamentale prin programul de ajustare cantitativă ar fi acceptabile doar dacă BCE ar cere explicit statut preferenţial în faţa deţinătorilor privaţi.

“Pentru a depăşi criza, guvernele din Europa trebuie să acţioneze, BCE de una singură nu face faţă”, a atenţionat economistul, sugerând astfel că guvernele trebuie să continue implementarea reformelor structurale pentru a stimula creşterea economică.

Editorialistul John Plender de la Financial Times se foloseşte de o idee a Institutului pentru Finanţe Internaţionale (IFI), un grup de lobby bancar, pentru a atrage atenţia asupra riscurilor apariţiei unor bule. IFI a remarcat că raportul dintre active şi PIB este cu nouă puncte procentuale mai mare decât media pe permen lung în statele din G7.

Aceasta subliniază riscul ca fără o accelerare semnificativă în viitor, creşterea economică să nu poată crea suficiente resurse pentru acoperirea activelor lumii dezvoltate a căror valoare va începe cu siguranţă să scadă.

Reducerea lichidităţii de pe piaţa secundară a obligaţiunilor din cauza diminuării amprentei băncilor ar putea exacerba corecţiile de pe bursele de obligaţiuni făcându-le turbulente şi contagioase, avertizează IFI.

Planurile lui Draghi s-ar putea lovi de China

Planul preşedintelui BCE Mario Draghi de a slăbi euro pentru a ajuta exportatorii din statele mai slabe ale zonei euro s-ar putea lovi de un obstacol de 4.000 de miliarde de dolari: eforturile Chinei de a-şi diversifica activele de rezervă care acum sunt denominate în marea lor majoritate în dolari, scrie Bloomberg.

Banca Populară a Chinei cumpără dolari pentru a preveni ca yuanul să se întărească, iar aceste achiziţii au ajutat la majorarea rezervelor valutare cu 126 de miliarde de dolari  la nivelul record de 3.948 miliarde de dolari în doar primul trimestru. China deţine o treime din rezervele internaţionale ale lumii, dacă din aceastea este exclus aurul.

“Puterea euro a fost o dilemă pentru cea mai mare parte din 2014. O posibilă explicaţie are legătură cu slăbiciunile yuanului la intervenţiile autorităţilor chineze. Când se intervine, rezervele de dolari ale Chinei cresc. Pentru a preveni ca ponderea dolarului în rezerve să crească, autorităţile trebuie să vândă dolari şi să cumpere alte valute, mai ales euro”, a explicat Steven Englander, analist la Citigroup.

Yuanul s-a depreciat cu 1,4% în raport cu dolarul în februarie după o intervenţie a băncii centrale chineze în urma căreia rezervele valutare s-au majorat cu 47,1 miliarde de dolari. Euro a sărit în acea lună cu 2,3%.

Draghi mizează pe deprecierea euro pentru accelerarea deflaţiei şi impulsionarea  creşterii economiilor din zona euro. Când euro a atins maximul ultimilor doi ani şi jumătate pe 8 mai, preşedintele BCE a declarat că instituţia sa este pregătită să relaxeze şi mai mult politica monetară.

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Raspunde la urmatoarea intrebare inainte de a posta * Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.