146 total views

28 iunie reprezintă pentru poporul sârb o mare sărbătoare. La această dată, în 1389, turcii conduşi de sultanul Murad I au învins detaşamentele sârbe conduse de cneazul Lazăr la Kosovo. În timpul luptei, un nobil sârb Milos Obilici, l-a străpuns cu sabia pe sultanul Murad I, acesta murind , locul său fiind luat de fiul sultanului Baiazid Ilderim Fulgerul. Pentru sârbi, 28 iunie înseamnă pierderea independenţei pentru mai bine de 500 de ani.

În preajma anului 1914, Serbia, stat de sine stătător, prevea cu îngrijorare cum marele său vecin, Imperiul Austro-Ungar, intenţiona să desfăşoare manevre militare în Bosnia-Herţegovina pe linia de graniţă. La aceste manevre se estima că vor participa 75 de mii de soldati, iar ele vor fi supervizate de Arhiducele Franz – Ferdinand, moştenitorul tronului Austro-Ungar. Arhiducele Franz – Ferdinand era nepotul împăratului Franz Joseph şi ajunsese moştenitor după ce prinţul de coroană Rudolf, fiul Franz Joseph, s-a sinucis la Mayerling, alături de iubita sa, Baroneasa Maria Vetsera. Diplomaţii sârbi au remis o notă de protest Cancelariei Austro-Ungariei, prin care au solicitat ca manevrele militare să nu aibă loc, în caz contrar, Serbia urmând să trimită pe graniţă, un număr egal de soldaţi, iar Arhiducele Franz Ferdinand să nu viziteze oraşul Sarajevo în ziua de 28 iunie 1914, atunci când sârbii serbează Vidov –Dan, sărbătoarea pierderii independenţei. Ce n-au spus diplomaţii sârbi este că, în capitala Belgrad, şeful serviciilor secrete sârbe, Colonelul Dimiter Dimitrievici zis Apis conducătorul organizaţiei secrete “mâna neagră”, intenţiona şi el, să organizeze un atentat împotriva moştenitorului tronului Austro-Ungar.

Pentru acest lucru şi pentru asasinarea guvernatorului Bosniei- Herţegovina, Generalul Oskar Potiorek a pregătit un comando de şase studenţi sârbi, toţi cu vărste sub 20 de ani. Colonenul Apis a ales tineri sub 20 de ani deoarece codul penal austro-ungar nu prevedea pedeapsa cu moartea pentru persoane sub 20 de ani.

La 28 iunie 1914, cei şase atentatori sârbi se găseau pe străzile oraşului Sarajevo, fiecare având asupra sa o grenadă, un pistol cu şapte gloanţe şi o fiolă de cianura de potasiu. Convoiul cu care se deplasa Arhiducele Franz Ferdinand era compus din şase autoturisme, el călătorind în a treia maşină împreună cu soţia sa, Contesa Sophia Chotek. În apropierea Podului Latin din capitala Sarajevo, unul din atentatorii sârbi – Cabrinovici a aruncat o grenadă, care a căzut pe copertina maşinii unde se afla cuplul princiar, iar de acolo a căzut pe asfalt unde a exzplodat şi a rănit ocupanţii maşinii a patra din coloană.

Cabrinovici a înghiţit fiola de cianura , numai că aceasta era expirată şi el a căzut viu în mâinile poliţie austro-ungare.
Arhiducele Franz Ferdinand şi-a continuat drumul până la Primărie, iar după ce a ascultat discursurile autorităţilor din Sarajevo, a dorit să meargă la spital, să vadă în ce stare se găsesc răniţii rezultaţi în urma atentatelor. Din păcate, şeful poliţiei din Sarajevo nu a fost informat despre această schimbare de traseu şi din această cauză maşinile de însoţire pline cu poliţişti, au continuat drumul pe traseul iniţial către hotelul în care fusese cazat Arhiducele, în timp ce maşina acestuia fără nici o gardă, s-a înscris pe ruta ce ducea la spital.

În momentul în care maşina Arhiducelui a rămas singură, fără maşinile de gardă din mulţime, s-a repezit studentul sârb Gavrilo Princip care a tras două focuri de pistol, un glonţ lovindu-l în gât pe Arhiduce, iar celălalt în abdomen pe soţia acestuia, Contesa Sophia. Şi Princip a încercat să se sinucidă, înghiţând fiola de cianura, dar aceasta fiind şi ea expirată, nu i-a permis nici lui să se sinucidă, fiind şi el capturat viu.

Arhiducele şi soţia sa au murit la câteva minute după atentat, iar cei şase atentatori capturaţi de poliţia austro-ungară au fost condamnaţi la câte 20 de ani de închisoare. Ei au murit în închisorile austro-ungare, cel mai rezistent fiind Gavrilo Princip, care a murit în 1918 din cauza unei tuberculoze osoase. După atentat, Austro-Ungaria a atacat militar Serbia, acest lucru declanşând prin rostogolire, intrarea în război a Germaniei de partea Austro-Ungariei, a Imperiului Ţarist, Franţei şi Angliei de partea Serbiei.

Primul război mondial a provocat decesul a zece milioane de oameni şi a provocat dispariţia a patru Imperii : Imperiul Ţarist, Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Otoman şi Imperiul German. Ca o ironie a sorţii, Colonelul Dimiter Dimitrievici zis Apis a fost condamnat la moarte de Curtea Marţială a Serbiei şi executat la 26 iunie 1917.

 

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Raspunde la urmatoarea intrebare inainte de a posta * Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.