38 total views

Pe lângă invitaţii din cele cinci judeţe la nedeea păstorească „Învârtita dorului” din comuna Vaideeni, această excepţională manifestare a atras şi numeroşi turişti curioşi şi iubitori de ritualuri şi practici ciobăneşti. Totul ar fi fost magnific dacă noaptea nu ar fi coborât de pe muntele Văleanu şi insoliţii oaspeţi n-ar fi trebuit să se gândească şi la cazare.
Încă o dată, dacă mai era nevoie, s-a observat că turismul în lumea satului vâlcean continuă să fie sărăcit de lipsa agro-pensiunilor şi că o astfel de sursă financiară este departe de a fi pusă în valoare. De ani de zile, numărul unor astfel de unităţi turistice nu sare de 150, chiar dacă judeţul nostru are o bogăţie naturală şi culturală incomensurabilă pentru o astfel de destinaţie.
Agroturismul nu este o invenţie românească, dar nici un apanaj care să ne aparţină. Acesta se practică de multă vreme şi în alte state europene. Noi, în schimb, încă mai avem elemente de originalitate inexistente în alte părţi, avem un folclor viu şi tradiţii care atrag ca un magnet pe consumatorii de turism în lumea satului românesc. Avem, ca la Vaideeni, festivaluri cu specific local, ateliere de meşteşuguri tradiţionale ca la Horezu, dar şi ansambluri de muzică populară ca în atâtea sate din Vâlcea.  Agroturismul nu este nici măcar foarte costisitor. Turiştii străini, mai ales, nu au nevoie de hoteluri somptuoase şi de lux, ei caută mirajele naturii şi originalitatea unor locuri pe care nu le mai găsesc în altă parte. Sigur, nu trebuie eliminată modernitatea confortului dintr-o pensiune, dar tehnologiile specifice de cazare şi masă pot fi strecurate cu discreţie în spatele unor elemente de tradiţie locală. Pentru amatorul vacanţelor în spaţiul rural este mult mai agreabilă şi mai palpitantă plimbarea cu căruţa gazdei sau pe cal înşeuat decât volanul maşinii, iar seara să nu se afunde într-un fotoliu în faţa televizorului, ci să-l prindă miezul nopţii admirând flăcările unui foc aprins în curte sau în mijlocul naturii.
Între celelalte forme de activităţi turistice, agroturismul reprezintă şi el un factor principal capabil să stimuleze dezvoltarea economică a satului şi, pe cale de consecinţă, a judeţului, într-o manieră în care bogăţiile şi frumuseţile noastre naturale, culturale şi de patrimoniu să fie etalate, promovate şi, de ce nu ?, speculate ca afacere turistică. Sunt suficiente să amintesc Târgul ceramicii populare de la Horezu, festivalul internaţional „Cântecele Oltului” de la Călimăneşti sau impresionanta nedeie de la Vaideeni petrecută la sfârşitul săptămânii trecute.
Cam tot ceea ce a depins de noi, de Consiliul Judeţean Vâlcea, am făcut şi vom face în continuare. În cadrul strategiei de dezvoltare a turismului care este în măsură să contribuie la dezvoltarea generală a judeţului, noi am lansat mai multe proiecte de anvergură  pentru promovarea potenţialului turistic care să determine îmbunătăţirea vizibilităţii Vâlcii ca destinaţie de succes şi integrarea judeţului  în circuitul european de profil. Avem identificate şi menţionate în strategia nostră 46 de rezervaţii şi monumente ale naturii, 39 de mai mici sau mai mari ansambluri mânăstireşti, castre, fortificaţii şi străvechi aşezări civile – în total 796 de monumente şi obiective patrimoniale apte să fie integrate în circulaţia turistică. Agroturismul, însă, rămâne doar un apanaj local, o resursă a cărei valorificare nu sare dincolo de interesele şi iniţiativele administraţiilor publice locale şi întreprinzătorilor isteţi, gata să aducă în vatra satului şi în gospodăriile lor un business cu nimic mai prejos decât orice altă afacere sigură şi profitabilă. Ei sunt cei mai în măsură să se folosească chibzuit comorile naturale şi tradiţiile populare specifice unei zone, dar cu mare atracţie în practica turistică.
ION CÎLEA
Preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Raspunde la urmatoarea intrebare inainte de a posta * Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.