Şefii din teritoriu au venit la Bucureşti: „ANI ne ghilotinează pe toţi!”
Dragnea: Schimbăm legea
Modificarea legii ANI este cerută cu insistenţă de liderii PNL şi PSD din teritoriu, mulţi dintre ei temându-se că îşi vor pierde mandatul din cauza aplicării legii. Mai mulţi şefi de Consilii Judeţene, dar şi primari ai USL au fost declaraţi incompatibili de Agenţia Naţională de Integritate, deoarece au participat în consiliile de administraţie ale societăţilor aflate în subordinea lor.
Surpriza neplăcută pentru şefii din teritoriu o poate constitui prezenţa primarilor şi a preşedinţilor de Consilii Judeţene în Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară (ADI). Aceştia se tem că ANI va începe să verifice şi activitatea lor în ADI şi pot apărea situaţii de conflicte de interese. În Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitare sunt prezenţi peste 90% din primarii şi şefii de CJ din ţară.
În toamnă, Guvernul va veni cu o modificare la legea ANI
La ultimele şedinţe ale conducerii PNL şi PSD, subiectul modificării legii ANI a fost intens dezbătut, toţi ochii fiind pe vicepremierul Liviu Dragnea. Potrivit liderilor USL din teritoriu, Dragnea le-a promis că în această toamnă, Guvernul va veni cu o modificare la legea ANI, prin care situaţiile de incompatibilitate şi conflict de interese să fie mai clar reglementate.
„În urmă cu două luni am iniţiat un act normativ pentru modificarea legii ANI care este acum la Ministerul Justiţiei”, a declarat pentru gândul vicepremierul Liviu Dragnea. Ministerul Justiţie nu a dat până în prezent un aviz modificărilor propuse legii ANI.
Potrivit legii 161/2003 funcţia de primar sau preşedinte al Consiliului Judeţean este incompatibilă cu funcţia de membru al Consiliului de Administraţie sau orice funcţie de conducere la regiile autonome de interes local sau naţional, la companiile şi societăţile naţionale precum şi la instituţiile publice.
De asemenea, la articolul 87, litera f), se prevede că funcţia de primar sau preşedinte de CJ este incompatibilă cu „funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional”.
Au fost declaraţi incompatibili…
Agenţia Naţională de Integritate a anunţat că preşedinţii Consiliilor Judeţene Constanţa, Hunedoara şi Braşov, Nicuşor Constantinescu, Mircea Moloţ respectiv Aristotel Căncescu sunt incompatibili.
De asemenea, primarul municipiului Sibiu, Klaus Iohannis, care ocupă şi funcţia de prim-vicepreşedinte al PNL a fost declarat incompatibil, deoarece a deţinut simultan funcţiile de primar şi cele de reprezentant al primăriei în cadrul S.C. APĂ CANAL S.A. Sibiu şi şi S.C. PIEŢE S.A , ambele companii de stat. Nicuşor Constantinescu a fost acuzat că a deţinut simultan funcţia de preşedinte al CJ Constanţa, dar şi calitatea de reprezentant al AGA în cadrul SC Raja SA Constanţa. Şi primarul municipiului Buzău, Constantin Boşcodeală, a fost declarat incompatibil de ANI. Şi alţi primari din Constanţa şi Braşov au fost declaraţi incompatibili tot din cauza legii 161, articolul 87, litera f.
O variantă găsită de cei găsiţi incompatibili o reprezintă invocarea Tratatului de la Nisa şi trimiterea dosarelor lor la Curtea de la Luxemburg, ei susţinând că legea europeană primează în faţa celei naţionale, iar prima obligă aleşii locali, consilierii, primarii şi preşedinţii de Consilii Judeţene să reprezinte comunităţile în toate structurile ce au legătură cu comunităţile care i-au votat.
Încep verificările
Şefii de Consilii Judeţene şi primarii se tem că ANI vor începe să verifice şi activitatea lor în Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară. În 2009, guvernul Boc încuraja apariţia asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară şi le recomanda şefilor de CJ şi primarilor să facă parte din ele.
Potrivit ghidului elaborat de Ministerul de Interne, unităţile administrativ teritoriale au dreptul să colaboreze şi să coopereze în scopul realizări în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori al furnizării în comun a unor servicii publice prin constituirea, în condiţiile legii şi în limitele competenţelor autorităţilor lor deliberative şi executive, a unor asociaţii de dezvoltare intercomunitară.
Cei prezenţi în Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară pot fi acuzaţi de conflict de interese, dacă anumite decizii luate în ADI au fost aplicate şi la nivelul Consiliilor Judeţene sau a primăriilor.