Mircia Gutău și cele 10 milioane de euro pe care le cere statului român…

…un proces care a avut un prim termen cu surprize, am putea spune – prezență procuror – reprezentant al Ministerului Public, hotărârea judecătorească din recursul rejudecat (temei al cererii) neredactată, excepții ce nu pot fi puse în discuție, semnătura aplicată pe întâmpinare cu mențiunea „pentru”…

În cauza Mircia Gutău contra Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, la termenul din 23 septembrie 2019, instanța a decis: „ amână cauza pentru a exprima părțile punct de vedere cu privire la aspectele puse în discuție” și acordă un nou termen pe 4 noiembrie.

Aspectele puse în discuție I – participarea procurorului la judecată

Judecătorul de caz și avocatul primarului Mircia Gutău, aproape 10 minute au purtat dicuții în ceea ce privește participarea procurorului Ministerului Public la proces, dacă aceasta este obligatorie sau facultativă. Reprezentantul Ministerului Finanțelor Publice, a invocat practica judiciară în materie și alte cauze similare deduse judecății, astfel că a considerat oportună și obligatorie prezența în sală a procurorului din partea Ministerului Public. Apărătorul primarului Gutău Mircia, experimentatul avocat Feroiu Octavian, a solicitat termen pentru a studia acest aspect și a-și expune punctul de vedere.

Aspecte puse în discuție II – semnătura „pentru”

O altă discuție, purtată între judecătorul de caz și avocatul primarului Mircia Gutău, a fost cu privire la întâmpinarea părții adverse depuă la dosarul cauzei de către Ministerul Finanțelor Publice și care în dreptul numelui Ciprian Badea – director general al Direcției Generale Juridice din cadrul MFP, era semnată cu „pentru”. Reprezentantul MFP a considerat că observația avocatului nu este relevantă și că nici unul – judecător/avocat/reprezentant/procuror – nu cunoaște semnătura directorului Badea Ciprian și poate că așa semnează dumnealui. Deși pledoaria avocatului era fără suport, pentru că o semnătură poate fi „pentru” în dreptul numelui X, cum inclusiv documente întregi din Primăria Râmnicu Vâlcea poartă semnătura „pentru” în dreptul numelui Mircia Gutău, acesta a solicitat ca instanța să emită adresă către MFP pentru justificarea semnăturii „pentru”. Concret, cine a semnat adresa, că nu o poate semna oricine? Instanța admite cererea și transmite către MFP adresă pentru clarificările solicitate de avocat.

Procurorul, reprezentant al Ministerului Public, participant la proces

Potrivit art. 92 din Noul Cod Procedură Civilă – modalități de participare – procurorul prezent își justifică prezența obligatorie și nu facultativă în baza alin 2 din același art. 92 și anume: „procurorul poate să pună concluzii în orice proces civil, în orice fază a acestuia, dacă apreciază că este necesar pentru apărarea ordinii de drept, a drepturilor și intereselor cetățenilor”. Cauza se judecă în urma unei condamnări penale și statul român se asigură prin participarea procurorului de o judecată corectă.

Procesul se judecă în baza art 538 și 539 din Noul Cod Procedură Penală

538 – „Dreptul la repararea pagubei în caz de eroare judiciară Procedura reparării pagubei materiale sau a daunei morale în caz de eroare judiciară sau în caz de privare nelegală de libertate ori în alte cazuri”.

539 – „Dreptul la repararea pagubei în cazul privării nelegale de libertate”.

Hotărârea de achitare neredactată încă

Deși procesul despăgubirilor de la statul român se judecă, Înalta Curte de Casație și Justiție a României, în cauza Parchetul de pe lângă ÎCCJ – Direcția Națională Anticorupție (DNA) – Servicul Teritorial Constanța contra inculpatului Mircia Gutău, în 29 octombrie 2018, soluționează cauza ca urmare a admiterii cererii de revizuire înaintată de inculpatul Gutău Mircia și, în rejudecarea recursului, respinge recursul DNA ca nefondat. Dar, observăm că după un an de la pronunțare, hotărârea din recursul rejudecat, ce consfințește achitarea, este neredactată încă.

Concret, la dosarul cauzei de „pretenții despăgubiri civile privind repararea prejudiciului material provocat”, în care Mircia Gutău cere despăgubiri de 10 milioane de euro, nu există hotărârea redactată de ÎCCJ, în urma achitării pentru infracțiunea de luare de mită. Avocatul edilului, deși îl sfătuiește să introducă acțiunea în instanță fără hotărârea judecătorească, prin „aspectele puse în discuție”, a introdus cererea considerând că până la soluționarea acesteia va fi redactată. Dar, ne demonstrează că s-a grăbit, dacă de la dosarul cauzei lipsește cel mai important document – motivarea de achitare! – document care este temeiul pretențiilor.

Mai mult, chiar domnia sa, avocatul, a menționat că „excepțiile nu pot fi discutate, pentru că unele dintre ele presupun să fim în posesia dosarului”, adică hotărârea de la ÎCCJ, care face obiectul dosarului de judecată, pentru despăgubirile de la statul român către Mircia Gutău, în cuantum de 10 milioane de euro.

Cu privire la prezența obligatorie sau facultativă a procurorului Ministerului Public la judecată, avocatul edilului a considerat că trebuie să lase la „aprecierea instanței dacă este obligatorie sau nu prezența procurorului” și că personal i-ar face chiar plăcere ca procurorul să fie în sală, chiar dacă sunt adversari. Mai mult, a promis că se va edifica cu privire la temeiul legal care ar justifica o prezență obligatorie a procurorului în sala de judecată. Cu privire la competența instanței, avocatul primarului susține că judecătorul are „competență specială”.

Din discuții cu terți avocați penaliști, aceștia susțin că prezența procurorului în sala de judecată este obligatorie și nu facultativă și cu siguranță și apărătorul Feroiu Octavian, „maestrul” cum îi spune Gutău, știe acest lucru.

Este interesul cetățeanului și al societății în general, ca procurorul să participe la judecarea cauzei. Acest interes general face ca prezența procurorului să fie indispensabilă cauzei, practic obligatorie. Cum de altfel și legea procedurală penală o zice.