MITA din toaleta unui hotel, pentru un certificat de urbanism, dosar redeschis…

…care îi pune din nou față în față pe Gutău Mircia și Crinu Popescu

Un nou termen în dosarul de revizuire al edilului are loc astăzi, 15 octombrie, dată la care a fost citat și Crinu Popescu, cel care l-a băgat în pușcărie pe Gutău Mircia, și care ne-a confirmat că se va afla în sala de judecată pentru a ajuta justiția din România să facă încă o dată lumină în acest proces.

Așadar, continuăm să publicăm etapele dosarului de revizuire și le reamintim cititorilor noștri că în speranța une hotărâri definitive mai favorabile, edilul depune la ICCJ cerere de revizuire, deoarece în cauza „Gutău împotriva României” prin cererea nr. 41.468/10 Strasbourg, Curtea hotărăște că a fost încălcat art.6 din Convenție.

Cererea de revizuire

Pe 18 decembrie 2017 se constituie dosarul penal cu nr. 3487/1/2017 pentru luare de mită, stadiul revizuire-recurs, unde Gutău Mircia are calitatea de revizuent, iar în data de 2 aprilie

2018 instanța decide că „în temeiul art. 465, alin.11, lit.b, Cod procedură penală, admite cererea de revizuire formulată de revizuentul Gutău Mircia împotriva deciziei penale nr. 273/27.01.2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția Penală, pronunțată în dosarul nr. 698/57/2008. Desființează decizia penală, numai cu privire la revizuentul Gutău Mircia și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de recurs”.

Rejudecarea dosarului – luare de mită

În urma deciziei, pe 3 aprilie 2018 se constituie la ICCJ dosarul – 914/1/2018 – secția penal, obiectului dosarului – luare de mită (art.289 NCP), stadiul procesual – recurs – părțile din dosar fiind:
• Gutău Mircia – Intimat (inculpat)
• Dicu Nicolae – Intimat (inculpat)
• GUTAU MIRCIA – Intimat
• PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE – DIRECŢIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE – SERVICIUL TERITORIAL CONSTANŢA – Recurent
• Gutău Mircia – Intimat (inculpat)
• Dicu Nicolae – Intimat (inculpat)

Raportul Inspecției Judiciare în urma aparițiilor tv ale edilului

Cum am mai spus, Gutău speră să-i pună cu „botul pe labe” pe greșiții judecători în penal de la ICCJ și nu credem că a ținut cont de faptul că există o sesizare a Inspecției Judiciare care are la bază verificări efectuate potrivit dispozițiilor art. 54 alin. 2 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție ce vizează aspecte relatate în cadrul materialelor difuzate de mass-media (în cadrul emisiunii „Sinteza Zilei” – Antena 3) cu referire la activitatea procurorilor. În urma acesteia a rezultat un raport care a fost prezentat Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Din raportul întocmit de CSM, prin Inspecția Judiciară, reiese că Gutău Mircia a indus ideea că judecătorii ICCJ, și în special președintele acesteia, răspund la comenzi politice și că justiția penală în procesul ce-l viza pe edil s-a făcut cu încălcarea principiului egalității părților în procesul penal, element esențial al dreptului la un proces echitabil.

Analizând afirmațiile din dezbaterile mediatice, Inspecția constată că acestea au fost de natură să creeze suspiciuni în rândul opiniei publice cu privire la independența și imparțialitatea procurorilor DNA, dar și a sistemul judiciar în ansamblul său și astfel s-a acreditat ideea că procurorii DNA instrumentează cauze penale într-o manieră abuzivă, transmițându-se opiniei publice un mesaj compromițător legat de buna credință a acestui corp profesional (DNA) punându-se la îndoială credibilitatea sistemului judiciar. În cazul Gutău, Inspecția reține că acesta susține că mijloacele de probă din dosarul său penal au fost falsificate cu concursul procurorilor.

Concluziile raportului prezintă faptul că afirmațiile cu referire la activitatea judecătorilor și procurorilor au avut ca efect, în mare, următoarele: dezinformarea opiniei publice cu privire la modul de funcționare a sistemului judiciar; s-a indus ideea unei funcționări anormale și incorecte a sistemului judiciar, acreditându-se ideea că ICCJ și DNA instrumentează dosarele în mod tendențios, preferențial și contrar legii; interpretarea subiectivă a argumentelor în deciziile CEDO au condus la deplasarea interesului și atenției de la problema de bază, respectiv necesitatea modificării unei legislații. Astfel, Raportul a demonstrat (n.r. la vremea întocmirii – 2017) existența unei campanii de presă de natură a induce că sistemul judiciar se află la discreția unor persoane cu funcții de conducere, care pot acționa după bunul plac, fără respectarea Constituției României și de Codul de procedură penală, doar pentru realizarea unor interese de natură politică sau chiar personală, act ce a condus la întreținerea și accentuarea sentimentului de neîncredere a opiniei publice în actul de justiție.

Am dorit să expunem aceste date nu pentru că Gutău Mircia are dreptate sau nu, cum a gândit și a expus public opinia-i despre justiție, ci pentru faptul că noi nu credem că era în favoarea sa să facă astfel de afirmații știind că își va întocmi cerere de revizuire. Opinia sa vis-a-vis de justiția comandată politic ar putea să-i afecteze judecarea dosarului de revizuire, pentru că nu a criticat activitatea instanței Brezoi, ci cel mai înalt sistem judiciar – Înalta Curte de Casație și Justiție. Ori nu credem că aceștia au uitat cum edilul vâlcean i-a criticat.

Gutău își joacă ultima carte în dosarul – luare de mită

Deci, Curtea a constatat doar lipsa unui proces echitabil, adică a fost încălcat art. 6 din Convenție, nu și nevinovăția. Trebuie subliniat că procedura regelementată de Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu reprezintă o „cale de atac” internațională împotriva hotărârilor naționale, deoarece Curtea nu judecă conform dreptului național, ci doar stabilește, în funcție de circumstanțele unei anumite cauze, dacă a fost sau nu încălcat un drept fundamental protejat de Convenție. Curtea condamnă statul, ca structură juridică, format din cele trei puteri – legislativă, executivă și judecătorească. În nici un caz nu a condamnat judecătorul cauzei, existând obligația statului condamnat să analizeze cauzele care au dus la condamnarea sa, în cazul de față a justițiabilului Gutău Mircia.

Potrivit Codului de procedură penală, pe baza deciziei Curții Europene, partea în favoarea căreia s-a constatat încălcarea unui drept prevăzut de Convenție poate solicita instanței competente revizuirea deciziei de condamnare.

Pe ce s-a bazat Gutău când a cerut revizuirea? Nu știm! Dar, vom afla!

Pe înțelesul tuturor, Curtea Europeană a constatat faptul că judecătorii din recurs au decis condamnarea fără să audieze din nou martorii și părțile, ci au luat în considerare declarațiile date de aceștia anterior în fața instanțelor de fond. Și astfel Curtea a hotărât că procesul nu a fost echitabil, dându-i posibilitatea justițiabilului Gutău Mircia să deschidă dosar de revizuire și astfel decide rejudecarea dosarului, iar acesta are șansa să demonstreze că a fost nevinovat și a făcut pușcărie degeaba. Dacă edilul speră să-și demonstreze, prin rejudecare, nevinovăția, credem că va fi cam greu, deoarece Curtea nu asta a sesizat (nevinovăția), iar mai mult, edilul nu a cerut o reparație echitabilă în acest sens, adică să fie despăgubit cu vreo sumă pentru prejudiciul cauzat de statul roman și asta spune multe. Dar, dacă a procedat așa înseamnă că se bazează pe probe concrete și este convins că are și câștig de cauză.

Totuși, trebuie menționat că potrivit legislației în viguare la data soluționării cauzei penale, privind justițiabilul Gutău Mircia, de către instanța națională, legislația nu prevedea norme imperative care să impună judecătorilor din recurs obligația de a readministra probele și a reaudia martorii ascultați la instanțele de fond și de apel, după parcurgerea deja a unei căi devolutive (dex – care face ca un drept să treacă de la opersoană la alta) de atac. Ecxact același lucru reiese și din Raportul Inspecției Judiciare.

Dispoziții procesuale nealiniate normelor europene de drept

Prin Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, s-a procedat la modificarea dispozițiilor procesual penale în sensul că instanțele de control judiciar sunt obligate să administreze în mod nemijlocit probele supuse analizei și să reaudieze inculpații, dar asta abia ulterior, în anul 2009. Or, până la momentul intervenirii acestor modificări legislative, instanțele de recurs au soluționat cauzele analizate cu respectarea prevederilor legale în viguare la data învestirii lor, respectiv în fond, apel și recurs. Astfel, aspectele pe care le sancționează Curtea Europeană privesc dispozițiile procesuale penale naționale care nu erau aliniate normelor europene de drept, situații care au fost ulterior remediate prin intervenția legiuitorului și modificarea Codului de procedură penală.

Instanța europeană nu a stabilit vinovăția sau nevinovăția lui Gutău, ci a condamnat statul roman ca urmare a aplicării unei legislații care nu oferea toate garanțiile prevăzute de Convenție, legislație în vigoare la acea dată și la care judecătorii erau obligați să se raporteze. De asemenea, nu soluțiile de condamnare pronunțate în calea de atac a recursului au fost criticate de Curtea Europeană de la Strasbourg, ci faptul că nu s-a procedat la o readministrare a probatorului în recurs, situație reglementată ulterior prin intervenție legislativă, așa cum mai sus am arătat.

Dacă se va hotărî că Gutău Mircia este nevinovat, tot ce s-a spus și s-a scris despre vinovăția Primului vâlcean va cădea în desuetudine! Ar fi o victorie mare, cel puțin de imagine! Dacă nu, a meritat încercat! Speranța moare ultima. Dar, de la ÎCCJ, Gutău se va întoarce cu una din cele 3 variante posibile: achitare, menținere sau reducere de pedeapsă, condamnare la o pedeapsă mai mare.