• Home »
  • National »
  • VIDEO Prală Ștefan – prin incompetență crasă, atentat la Siguranța Națională….

VIDEO Prală Ștefan – prin incompetență crasă, atentat la Siguranța Națională….

iar primarul Gutău Mircia, dublu condamnat, a bătut palma și-l mută de la ABA Olt în funcția de Prefect al județului Vâlcea. Să sperăm că nuuu!!! (clik să citești știrea)

Solicităm de urgență conducerii ministerului Apelor și Pădurilor să ia măsuri ce se impun ca Prală Ștefan să nu mai stea o secundă în fruntea administrației vâlcene, fiind un pericol public conducând încă o zi Admonistrația Bazinală de Apă Olt, dar mai multe zile, luni, ani…Același lucru și pentru Sandu Victor, ul alt director care habar nu are să gestioneze Administrația Națională „Apele Române” decât atunci când trebuie să bage JEEP-anele instituției în service.

Prefectul de Brașov – alt incompetent

După dezastrele din timpul codului roșu, prefectul de Brașov a dispus controale la toate balastierele din județ pentru a se vedea dacă funcționează legal. În acest sens se înființează Comitetul Județean de Urgență din care fac parte reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), Garda de Mediu Brașov, dar și Sistemul de Gospodărire a Apelor pentru verificările în teren la fiecare exploatare. Rasaliu, se pare că nu știe cum funcționează SGA-urile, pentru că să trimiți în control pe cel care este implicat direct în avizarea și verificarea balastierelor, înseamnă să îi trimiți să se verifice pe ei, pentru că ABA Olt emite autorizații de exploatare și contracte de închiriere a suprafețelor de exploatare, iar Inspecția Bazinală prin șef birou Băviță vine în control pentru lucruri grave și are dublă subordonare prin inspecția ANAR condusă de unul Pintilie. SGA Brașov este subunitate a ABA Olt, domnule prefect, iar controlul dispus de domnia voastră din fașă este un eșec care se mulează perfect pe o campanie din trecut, tot de acest gen, derulată de fostul prefect Mohaci care nu s-a mai lăsat cu nici o prezentare a concluziilor, așa cum menționează site-ul brasovmetropolitan.ro

De ce s-a prăbușit podul de la Budila?

Se întreabă senatorul USR – Allen Coliban care de o săptămână caută să afle „cum a fost posibil ca o viitură atât de puternică să apară pe râul Tărlung, în aval (!!!) față de Barajul Săcele, știind că rolul barajelor în caz de ploi abundente este de a prelua și de a neutraliza debitele sporite, susținând că „evident, ceva nu a funcționat în acest caz.

Acum o săptămână s-a prăbușit podul de cale ferată de la Budila, un pod vechi de 90 de ani. Câteva întrebări importante lipsesc însă din spațiul public și voi încerca să le pun cât mai răspicat. Am solicitat, încă de sâmbăta trecută, mai multe informații – istoricul expertizărilor făcute, informații despre balasiterele din zonă, informații privind eventualele probleme cu descărcătorul de ape mari. Între timp am primit mai multe informații care, puse cap la cap, dau o altă perspectivă asupra evenimentelor de sâmbăta trecută”, scrie Allen pe contul personal de facebook.

Vom publica cronologia evenimentelor văzută de senatorul USR – Allen Coliban – dar nu înainte de a-i da o mână de ajutor prin expunerea de mai jos văzută de specialiști din alte Ape, explicând pe înțelesul tuturor cum au stat lucrurile sau cum ar fi trebuit să stea și pe care i-am contactat pentru a evidenția și a întării în același timp pericolul care încă există dacă la Apele Române va mai ocupa pentru mult timp fotoliul directorial Ștefan Prală – ABA Olt ori Victor Sandu – ANAR.

Vânătoare, chiolhanuri și furt de balast

Incompetența și lipsa de implicare a șefilor din Apele Române duc la producerea unor adevărate dezastre cu multe pierderi materiale și suferințe ale oamenilor care au ghinionul de a locui în vecinătatea apelor. Ultimele precipitații căzute în bazinul hidrografic al râului Târlung, din cauza nepriceperii și inconștienței de care dau dovadă șefii de la Ape, au produs pagube uriașe în aval de barajul Săcele din județul Brașov culminând cu ruperea podului de cale ferată de la Budila și avarierea digurilor din localitatea Băcel, județul Covasna, dar și inundarea a zeci de case și culturi agricole pe suprafețe imense. Și toate astea din cauza unor gafe uriașe la barajul Săcele unde, pe baza avertizărilor de la hidrologi date la timp, trebuia să se dispună golirea parțială a lacului în așa fel încât viitura care a fost anunțată să fie înmagazinată în lac, ne explică un specialist în domeniu.

Dar ce să știe reguli de gospodărirea lacurilor Victor Sandu de la ANAR, Ștefan Prală de la ABA Olt sau Mihai Uță de la SGA Brașov… toți trei fiind pe dinafară în domeniul Apelor, aducându-i laolaltă doar vânătoarea urmată de chiolhanuri în cantoanele ce aparțin Apelor Române sau furturile de balast de pe albiile pârâurilor și girate prin mită.

Barajul și lacul de acumulare Săcele sunt proprietatea ANAR, dar administrate de ABA Olt și NU este un baraj de acumulare al Hidroelectrica cum sunt cele de pe Argeș – Vidraru sau Vidra, ci este unul din cele trei sau patru baraje pe care le are administrația vâlceană în administrare. Așadar, în nici un caz nu vorbim de un baraj cu lac de acumulare pentru producere de curent electric, ci baraj și lac de acumulare pentru alimentarea cu apă potabilă, în cazul de față a municipiului Brașov.

Specialiștii spun…

În fiecare zi, dimineața și seara, la fiecare SGA și ABA Olt se transmit cotele anumitor râuri și pârâuri. În funcție de aceste cote, cei de la birourile de hidrologie calculează în câteva minute, deci nu ore, care este debitul ce curge pe râul x sau y, ținând seama și de afluenții acestuia. Deci, având cotele din anumite zone poți să calculezi cu o oare care aproximație cât o să fie nivelul apei din punctul x în aval. În funcție de avertizările meteo, la fel există niște calcule care îți indică nivelul și care se fac rapid. Mai mult, la nivel de ABA Olt există un birou de prognoză, ca să vezi câtă apă va ajunge în albia râului sau pârâului și în funcție de aceste calcule vezi dacă exisă riscul să se depășească cota de atenție, cota de avertizare care este periculoasă ori cota de inundație care este și mai periculoasă și cota pericol care anunță un posibil dezastru dacă nu se intervine. În urma acestor calcule se iau anumite hotărâri, iar toate acestea există scrise procedural și nu trebuie Prală Ștefan să inventezi tu roata, ci doar să aplici ce este deja scris și se presupune că ar trebui să știi ce este scris. În cazul unui asemenea baraj și lac de acumulare nivelul apei este transmis, astfel că se știe care sunt variațiile care pot depășii cotele mai sus menționate și atunci iei niște măsuri care îți permit să începi ușor, ușor golirea lacului din baraj, dar în nici un caz până la fund pentru că trebuie să asiguri apa la populație, în cazul nostru, Brașov. Ori, la momentul inundațiilor lacul era prea plin și golirea nu s-a făcut treptat, ci brusc.

….că procedura ar fi următoarea:

Cei de la SGA Brașov, împreună cu cei de la prognoză și exploatare ABA Olt, văzând evoluția din ultimele 12…24 de ore, prognozează că peste o zi se poate ajunge la o cotă x care poate fi periculoasă și în momentul ăla se merge la Prefectura Brașov, în cazul de față, și se solicită convocarea unui Comitet Județean pe Situații de Urgență și se propune golirea treptată a barajului, printr-o hotărâre care trebuie dusă la îndeplinire într-un timp relativ scurt. După aceea, se anunță oamenii din aval despre ce ar putea să urmeze și sunt îndrumați să-și părăsească locuințele, să ducă animalele pe deal și toate celelalte proceduri sociale care trebuiesc îndeplinite pentru a se evita un dezastru prin pierderi omenești și nu numai, iar toate astea sunt scrise domnule Prală, adică sunt proceduri clare, care nu sunt inventate acum. Ori tu dacă ai ajuns la faza extremă înseamnă că nu ai făcut înainte ce trebuie, iar când ai luat decizia să golești barajul a fost mult prea târziu, iar astăzi avem situația existentă la care toată lumea ridică din umeri. Dar principalul vinovat este Prală Ștefan, un director incompetent care poate fi acuzat de pagube majore.

În cazuri extreme, indiferent de proprietarul lacului de acumulare, cel care gestionează situația este tot un ABAu pentru că are viziunea de ansamblu, adică ce se întâmplă în bazinul hidrografic, cum curge apa, cu ce debite. Este adevărat că sunt sprijiniți în acest demers de Hidroelectrica, cea care raportează nivelul lacului pe ore și care emite niște indicatii. În caz de pericol Administrația Bazinală este „dirijorul” și dispune Hidroelectrica, care se supune, să golească lacul chiar și prin golirile de fund. Fiecare baraj și lac de acumulare, indiferent proprietatea cui este, are un regulament de exploatare, adică o broșură în care sunt scrise toate procedurile. Nu trebuie să fii expertul lui pește, ci doar să citești, dar în nici un caz în timpul inundațiilor.

Politrucii habarniști la înălțime… specialiștii out!

Așadar, vina aparține exclusiv ABA Olt și SGA Brașov, prin conducătorii lor, și o putem numi, deși nu știm dacă există această exprimare, incomptență criminală și asta doar pentru că Prală este un director care nu are ce căuta în fruntea acestei administrații bazinale, fiind depășit peste măsura de această activitate și la fel și cel de la Brașov care a fost pe la avize și autorizații și dintr-o dată ajunge director. Dar atâta timp cât la ABA Olt în afară de Nistor nu a mai rămas nici un specialist, nimeni care să știe despre ce este vorba pentru că – Fane pauză, Boncan a fost „mazilit” prin scoatere la pensie, Farcaș de la dispecerat este și el la pensie, ori alții care nu sunt lăsați să-și spună punctul de vedere, putem să mergem liniștiți din dezastru în dezastru, că nu specialiștii contează, ci plopiștii politici. Și pe Nistor vor „băieții deștepți” să-l „decapiteze” pentru că nu vor lângă ei nici un specialist, ci doar oameni care să nu incomodeze, iar ei să poată liniștiți, prin ilegalități, să-și deservească grupul de interese care îi susține.

Mai mult, prin „grija” șefilor de la Ape, cu ajutorul celor doi inspectori faimoși, Băviță și Răboacă, râul Târlung de pe raza județului Brașov era o adevărată groapă imensă unde balastieriștii erau ca la ei acasă, cursul apei fiind complet degradat.

În opinia noastră senatorul USR – Allen Coliban – trebuie să solicite regulamentul de exploatare al barajului și cum au fost respectate procedurile legale într-o asemenea situație, dar și termenul la care se face golirea de fund și când a fost verificată ultima dată această golire de fund, făcând chiar el o remarcă de acest gen în postarea publică și anume, „golirea de fund nu a funcționat”, lucru care este destul de grav. Fiecare baraj are regulamentul lui de exploatare.

Și acum ne întrebăm: a fost oare înființat acest comitet județean de urgență, la Prefectura Brașov, pentru a se acționa și preîntâmpina un dezastru social? Altul, nu cel pentru verificarea balastieriștilor, domnule prefect…

În altă ordine de idei, Prală Ștefan în loc să vadă ce este de făcut, ultima lună fiind tot sub cod de inundații, se ocupă doar cu „spălarea” infractorilor, lucru verificat din articolele publicate, și dă publicația în judecată că a îndrăznit să publice măgăriile pe care le aprobă zi de zi. Mai mult, dându-ne în judecată demonstrează că se dorește intimidarea și evident să ne oprim din publicarea anchetelor pe care le avem în desfășurare și în care este implicat 100%. Probabil, gândește el nu noi, că dacă ne bagă în instanță, pe durata procesului, nu vom mai publica nimic pentru a nu încurca judecata….dar nu se va întâmpla acest lucru, stimabile.

Solicităm de urgență Ministrului Apelor și Pădurilor să demareze un control imediat care să analizeze de ce nu s-au luat deciziile elementare și cum au coordonat cei de la ABA Olt trecerea viiturilor și să îndrepte situația prin aducerea la conducere a specialiștilor care au fost îndepărtați (vezi cazul Barbierul) sau marginalizați.

Solicităm de urgență și un control al corpului de control al primului ministru! Procuratura?

Situația existentă ține de Siguranța Națională și ținând cont că marile localități din aval, respectiv orașul Săcele și municipiul Brașov care sunt expuse inundațiilor și oricând se poate produce o catastrofă, cu astfel de conducători care nu cunosc cele mai elementare reguli și care iau decizii proaste sau nu iau deciziile la timpul potrivit, cu toții suntem în pericol, ne explică speciliștii din alte Ape.

Cronologia evenimentelor văzută de senatorul USR – Allen Coliban

Orele dimineții – nivelul Barajului Săcele este în creștere, într-un ritm alarmant (http://www.bizbrasov.ro/…/video-cod-rosu-de-inundatii-risc…/)

10:16 – apa din baraj ajunge pe DN1A (video 1 – filmare amator). În presă: http://newsbv.ro/…/nivelul-apei-este-in-scadere-la-barajul…/ și http://www.saceleanul.ro/cod-rosu-la-brasov-si-covasna-per…/
10:30 (aproximativ) – are loc o ședință ad-hoc la baraj, cu vizita Prefectului Marian Rasaliu. Se ia imediat decizia deschiderii descărcătoarelor de ape mari, pentru a scădea nivelul lacului de acumulare. Nimic în presă despre acest lucru.
10:40 – sunt deschise descărcătoarele, pornește viitura! (video 2 – filmare amator). Nimic în presă.
16:08 – podul de la Budila se prăbușește. Din imaginile circulate pe Internet se vede în mod clar că prăbușirea are loc din cauza erodării produse de viitură la baza fișei nr. 2 a podului, lucru care a dus la răsturnarea acesteia spre amonte.

Publicată de Allen Coliban pe Sâmbătă, 7 Iulie 2018

Sunt aici câteva aspecte esențiale:

1. Viitura creată de deversarea din lacul de acumulare. Din informații neoficiale, vorbim de aproximativ 150 mc/s, suplimentar față de debitele crescute ale pârâurilor Zizin și Gârcin. Adică enorm (se vede și în video). De ce am ajuns ca perioada de ploi anunțate să ne găsească cu barajul plin-ochi? De ce nu a fost golit din timp, în zilele neploioase, la un debit care să nu provoace inundații/probleme? CINE răspunde pentru acest lucru? A fost discutat impactul potențial asupra localităților din aval, în acel moment în care a fost luată decizia deversării din baraj?
Din povești, aud că deschiderea descărcătoarelor de ape mari a durat câteva minute, deoarece erau înțepenite, nemaifiind utilizate de ceva vreme. Și mai aud că nu este prima dată când o deversare făcută în pripă cauzează probleme mari – acum câțiva ani o conductă de alimentare cu apă a Brașovului fiind distrusă astfel. 

2. Lucrările de consolidare și expertizele efectuate asupra infrastructurii existente. Ministrul Șova a declarat că “podul se afla sub monitorizare” și că există un “inventar al acestor structuri”. Link: http://newsbv.ro/…/02/sova-podul-prabusit-budila-monitoriz…/. Ar fi cazul să ne prezinte domnul ministru niște documente oficiale: inventarul la care face referire, precum și documentele care țin de instituirea regimului de monitorizare a podului de la Budila – că dacă e așa precum declară, că se știa de existența unui risc, întrebarea este simplă: de ce nu au fost făcute lucrări minime de consolidare și de protecție? Imagini circulate online arată că apa săpa la baza fișei nr. 2 (cea care s-a prăbușit) și la o viitură din 2014. Așadar, simplu și la obiect: cine a făcut expertiza care a determinat riscurile și regimul de monitorizare pentru podul de la Budila? Cine este responsabil, la nivel de Minister, pentru că podul s-a prăbușit, în condițiile unui risc semnalat?

3. Balastierele din zonă. Am cerut o analiză a felului în care operează balastierele aflate în apropierea podului prăbușit. Am cerut și o evaluare a posibilului impact pe care acestea l-au avut în cazul de față. În mod interesant, Prefectul Marian Rasaliu a preluat inițiativa și a anunțat că vor fi efectuate controale la toate balastierele din județ (https://brasovmetropolitan.ro/…/toate-balastierele-din-jud…/).

4. Mușamalizarea deversării și a impactului ei. Pentru Prefectură și pentru ISU a fost o săptămână foarte activă, inclusiv din punct de vedere mediatic – și normal, fiind o situație de criză. Dintre toate declarațiile, un lucru mi-a atras atenția: Prefectul Marian Rasaliu a declarat, referitor la cauzele prăbușirii podului de la Budila, că „podul în cauză a fost dat în folosință în anul 1939 și avea durata de viață de 50 de ani” (Sursa: https://brasovmetropolitan.ro/…/toate-balastierele-din-jud…/).
Fals. Podul era în folosință în 1931, la inaugurarea căii ferate, iar durata acestuia nu avea cum să fie de 50 de ani, fiind o lucrare de artă parte a unui proiect amplu de magistrală trans-carpatică (mărturie stau și celelalte lucrări de artă de pe traseu, inclusiv cel mai lung tunel din țară). Să fie această declarație, împreună cu tăcerea privind deversarea din lacul de acumulare, dovezi ale conștientizării culpei?

Pe scurt

Dacă Ministrul Șova avea pe masă o expertiză care semnala un risc de prăbușire a podului și nu a făcut nimic, riscând viața unor oameni (trenul a trecut pe pod cu câteva minute înaintea prăbușirii) să își dea demisia.
Dacă Prefectul Rasaliu nu a asigurat aplicarea din timp a măsurilor cu privire la golirea la un nivel de siguranță a lacului de acumulare, deși știa despre riscul de inundații, să își dea demisia. Și să și-o mai dea o dată, pentru felul în care a gestionat nu doar situația de criză, ci și pentru încercarea de mușamalizare a impactului pe care l-au avut deciziile sale.

Închei cu un gând optimist

Ceva se schimbă în țara asta, în bine. Faptul că nu ne mulțumim cu o văicăreală în fața fatalității și că mulți oameni încep să pună întrebări pertinente cu privire la cauze și la responsabili este un pas esențial către societatea în care vrem să trăim. Este dreptul nostru, al fiecărui cetățean, să cerem socoteală autorităților. Și obligația lor să răspundă. Ca reprezentant al vostru, îmi voi folosi vocea și instrumentele parlamentare pentru a apăra acest drept. Vă mulțumesc tuturor pentru contribuții și pentru susținere!

Senatorul USR – Allen Coliban – a cerut și istoricul expertizelor efectuate în ultimele decenii, iar la Ministerul Apelor și Pădurilor și ABA Olt informații despre legalitatea balastierelor ce funcționau în zonă.

Este imperios necesar să vedem pe masă demisiile celor doi „mari” directori mecanici – Ștefan Prală și Sandu Victor!!!

Publicată de Allen Coliban pe Sâmbătă, 7 Iulie 2018