ALOO, ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ!? NU RĂSPUNDE NIMENI!? (I)

Motto: „Un oraş este produsul viu al mâinii şi minţii umane, reflectând istoria omului, zbaterea lui pentru libertate, creativitate, genialitate – şi egoismul şi erorile sale”, Charles Abrams

Ne-a ajutat Cel de Sus şi-au trecut cu bine şi în acest an mult aşteptatele zile ale Râmnicului, Imnului, Drapelului, Tulnicului şi (z) buciumului, uleiului vărsat pe cheiul gârlei şi micului fript, berii reci şi durerii-n cot de ce rămâne după petrecăreţii de ocazie, etc. Iar mai marele obştei le-a mulţumit public tuturor celor care i-au urmat chemarea şi – în fiecare dintre aceste ocazii – au (supra)populat spaţiul public destinat acestor paranghelii de sezon estival. Dacă tot au trecut, să ne întoarcem la adevăratele probleme care ar trebui să figureze pe agenda de început de sezon de toamnă a întâi stătătorului civil al urbei.

Unul din punctele forte ale discursului lui MIRCIA GUTĂU, primarul municipiului nostru, îl reprezintă declaraţiile sale – repetate până la saturaţia unui electorat doar aparent interesat de un asemenea poveşti – referitoare la interesul constant pe care-l manifestă pentru a asigura starea de bine a învăţământului vâlcean. Obiectiv pentru care – ne spune cu toate vorbele că – nu precupeţeşte niciun efort şi niciun firfiric din cei publici. Şi faptele-i de până acum dovedesc cu prisosinţă că le spune şi le face: a vrut parcuri publice în tot locul, zis şi făcut: a luat Parcul Dendrologic (unde-şi făceau practica elevii liceului forestier) din incinta actualului Colegiu de silvicultură şi s-a pus pe ameneajat un parc public, pe care l-a… externalizat! În documentele oficiale ale Primăriei acum figurează ca fiind parcul… de „lângă” liceul Forestier! Apoi a pus ochii şi pe un spaţiu din incinta Colegiului de informatică (pe care-l numeşte nonşalant liceul pedagogic!) şi a mai pus de-un parc, prin răşluirea altui spaţiu al unei unităţi şcolare din oraş! Deoarece a promis în campanie că o să facă în Ostroveni un centru medical de urgenţă, a ginit din vreme căminul-internat al Liceului Ferdinand I şi l-a atacat concertat. Numai că ministrul de atunci al educaţiei nu şi-a dat avizul conform pentru schimbarea destinaţiei acestuia, recomandându-i primarului să revină la toamnă cu o nouă solicitare oficială. Grăbit din cale afară să facă, primarul a demarat operaţiunea de schimbare a destinaţiei căminului, transformându-l în locuinţe sociale (la etaje) şi în promisul Centru de urgenţă (la parter), prin hotărâri de consiliu local alocând bani publici pentru concretizarea acestui angajament electoral al său. Ce să mai spunem despre avântul pe care l-a luat – care nu se ştie încă unde, cum, când şi dacă se va domoli prea curând – pentru a desfiinţa Liceul Tehnologic Oltchim. Dar despre acest subiect fierbinte, altădată, in extenso.

Pe lângă cele doar câteva enumerate de noi, din mult mai multele-i fapte „educaţionale” de până acum, în relaţia sa cu unităţi şcolare din învăţământul preuniversitar din oraş, ne permitem ca pe această cale să îi solicităm/sugerăm public ca – pe repede înainte – să facă o curte pentru elevii Şcolii GimnazialeTake Ionescu”. Şcoală care are 1.100 (o mie şi o sută) de elevi şi niciun metru pătrat de curte, liber de construcţii! Cum nu mai are nici L. T. „H. Coandă”!

Şcoala gimnazială nr. 1 din Rm. Vâlcea

Prin hotărâri ale Consiliului Local s-au alocat bani pentru cheltuieli de proiectare pentru elaborarea SPF (studiul de prefezabilitate) şi SF (studiul de fezabilitate) şi pentru transformarea reţelei stradale din zona Şcolii Gimnaziale Take Ionescu. Din declaraţiile primarului şi din documentele adoptate, rezultă că după demantelarea localului fostei grădiniţe Donca Simo, spaţiul astfel obţinut  va fi folosit pentru lărgirea străzii care o desparte de Şcoala cu ceas, strada C-tin Brâncoveanu devenind dintr-o stradă cu două benzi una cu… patru! Din care două, câte o bandă pe fiecare sens, să devină locuri de parcare pentru autoturismele celor din Primărie, Parchet etc. De ce ne permitem să îndreptăm  acum această sugestie spre dl primar? Pentru că acum, după demolarea ruinelor fostei grădiniţe Donca Simo s-a ivit această oportunitate. Pentru că domnia sa este acum factotum în urbea noastră. Pentru că, în actuala conjunctură politică, o asemenea decizie poate fi iniţiată şi finalizată doar de către acesta. Pentru că, atâta vreme cât toţi ceilalţi se codesc, trebuie să-i spună cineva asta. Că nu le ştie nici el pe toate. Iar lui Anton Miţaru îi stau mintea şi fapta la cu totul altele. Într-o şedinţă recentă a Consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar am sugerat d-nei Andra Bică, inspectorul şcolar general, să facă instituţional această propunere primarului Mircia Gutău, explicând necesitatea de a folosi această ocazie. A admis oportunitatea sugestiei noastre, care venea în întâmpinarea soluţionării unei nevoi stringente de spaţiu/ teren pentru această şcoală, dar a exprimat rezerve în legătură cu implicarea inspectoratului pentru a o face fezabilă.

Numai că şi unul şi altul – Gutău Mircia şi Bică Andra – ar trebui să ştie că există un act normativ Normele de igienă privind unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor, aprobat prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.955 din 18/10/1995 (publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 59 bis din 22.03.1996), cu modificările şi completările ulterioare, care reglementează acest domeniu. Emiterea acestui act a fost determinată, printre altele, de necesitatea respectării dispoziţiilor legale în vigoare privind „asigurarea sănătăţii populaţiei, dispoziţii obligatorii pentru unităţile publice şi private, precum şi pentru întreaga populaţie”, cu precizarea că normele de igienă aprobate prin acest ordin „sunt obligatorii, potrivit legii, pentru toate unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor, din sistemul public şi privat” (art. 2). Cu ducerea la îndeplinire a prevederilor Normelor sunt împuternicite instituţii precum „direcţia generală a medicinii preventive şi promovării sănătăţii, celelalte direcţii din Ministerul Sănătăţii, direcţiile sanitare judeţene, inspectoratele de poliţie sanitară şi medicină preventivă, precum şi ministerele cu reţea sanitară proprie, în colaborare cu Ministerul Învăţământului şi cu structurile sale teritoriale” (art. 5). Nerespectarea lor „atrage răspunderea disciplinară, administrativ-contravenţională, materială, civilă ori, după caz, penală a persoanelor vinovate de abaterile săvârşite, potrivit legii” (conform dispoz. art. 3).

În Anexa la ordin s-a prevăzut că amplasarea unităţilor pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor „se va face cu respectarea normelor privind protecţia sanitară faţă de nocivităţiîn zone ferite de surse de poluare a atmosferei şi de zgomote, în afara arterelor de mare circulaţie – având orientarea ferestrelor sălilor de grupă sau de clasă şi ale amfiteatrelor spre sud, sud-est, sud-vest, est sau vest, în funcţie de zonele climatice. Între clădirea unităţii şi accesul în curtea acesteia va fi prevăzut un spaţiu verde cu lăţimea de minimum 25 m, cu rol şi în reducerea influenţei zgomotului stradal” (art. 3 alin. (1)). Dacă şcoala nu a fost amplasată de ieri de azi acolo unde se află, concretizarea intenţiei primarului Mircia Gutău înseamnă că arterei de mare circulaţie care o delimitează spre vest – Calea lui Traian – i se mai adaugă o alta, strada Constantin Brâncoveau, devenind tot una cu 4 benzi, spre nord. Clădirea şcolii fanion a învăţământului primar şi gimnazial vâlcean ar fi astfel delimitată de două artere de circulaţie pe cele două laturi mari ale sale. Ca să nu mai vorbim de existenţa unui spaţiu de doar 1-1,5 metri între fiecare din aceste laturi ale clădirii şi gardul împrejmuitor al acesteia.

Actul normativ invocat prevede ca „terenul aferent unităţilor pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor trebuie să permită desfăşurarea în aer liber a activităţilor copiilor şi tinerilor, asigurând pentru aceasta: – minimum 20 m2 pentru un copil antepreşcolar sau preşcolar; – între 10 şi 50 m2 pentru un elev, pe tură, în funcţie de factorii geografici, de mediu (urban, rural) şi de specificul unităţii (cu sau fără internat şi cantină)” (art. 3 alin. (3)).

Un calcul simplu ne permite să aflăm care ar fi necesarul de teren care „să permită desfăşurarea în aer liber a activităţilor copiilor” din Şcoala Gimnazială Take Ionescu:  – 1.100 de copii x 20 m2/fiecare  = 22.000 m2! Adică, un necesar minim de peste două hectare! Luând în calcul o suprafaţă de 25 de m2 pentru fiecare copil, rezultă o suprafaţă necesară de… 27.500 m2! Şi tot aşa, putem calcula până la suprafaţa maximă prevăzută de actul normativ (1.100 elevi x 50 m2/elev), de aproape 6 hectare! Suprafaţă din care şcoala Take Ionescu dispune doar de un teren subdimensionat de sport şi de un ţarc de vreo… 20 de metri pătraţi! Atât şi nimic mai mult!

Precizăm că această situaţie este valabilă pentru majoritatea unităţilor şcolare din municipiu (grădiniţe, şcoli primare şi gimnaziale, licee şi colegii) din terenul cărora, în timp, gura hulpavă a administraţiei publice locale a muşcat adânc, smulgând hălci întregi, a căror destinaţie a fost schimbată.

Este proba de foc pe care trebuie să o treacă acum Mircia Gutău, în încercarea de a dovedi că este preocupat cu prioritate de respectarea normelor privind protecţia sanitară faţă de nocivităţi a locuitorilor urbei şi nu de agravarea stării de poluare a unei şcoli în care învaţă cei mai buni dintre copiii vâlcenilor! Unitate de învăţământ pe care, dacă s-ar concretiza planul lărgirii străzii C-tin Brâncoveanu, ar sugruma-o cu noxele provenind din ţevile de eşapament ale bolizilor care străbat cele două artere de circulaţie care delimitează şcoala. Că degeaba detaşează teren din spaţiul altor unităţi şcolare pentru a realiza parcuri publice dacă, pe de altă parte, axfixiază cu bună ştiinţă copiii plimbăreţilor prin acele parcuri.

Se impune ca instituţiile care au menirea să-i protejeze pe cetăţeni, nominalizate la art. 5 al ordinului ministrului sănătăţii (chiar dacă, în timp, unora dintre ele li s-a schimbat titulatura) să verifice dacă Normele de igienă privind unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor sunt respectate în litera şi spiritul lor; iar în cazul în care vor constata încălcarea flagrantă a acestora, să dispună aplicarea tuturor măsurilor coercitive legale. Se impune, de asemenea, activarea Inspectoratului Şcolar judeţean Vâlcea, aflat într-o nesănătoasă stare de adormire de când a intrat sub zodia nefastă a politicienilor locului. În loc să facă doar politică educaţională, prin atitudini reverenţioase în exces, actuala conducere a instituţiei a ales calea slujirii exclusive a intereselor punctuale ale mărimilor vremelnice ale zilei. Din care, nu puţine, vizează imobilele (terenuri şi clădiri) ale unităţilor şcolare din municipiu/judeţ. Pentru schimbarea destinaţiei cărora consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar nu ar trebui să-şi dea avizul conform cu uşurinţa cu care o face acum!

Să mai clarificăm o confuzie (voită!?) a d-lui Mircia Gutău, pe care acesta o face ori de câte ori are ocazia să mai arunce câte un cataroi înspre sistemul de învăţământ vâlcean, atunci când afirmă răspicat şi acuzator: „noi plătim căldura şi iarna şcolile stau cu geamurile deschise! Precizăm că această… gingaşă problemă este reglementată de prevederile art. 9-10 din Norme. La art. 9 s-a prevăzut că pentru prevenirea îmbolnăvirilor cauzate de disconfortul termic, îndeosebi în sezonul rece, „se vor asigura următoarele condiţii ale regimului de încălzire”: – „oscilaţiile de temperatură din interiorul încăperilor nu vor depăşi 20 C pe perioada în care copiii şi tinerii se află în încăperile respective” (lit. a)); – „diferenţele dintre temperatura încăperilor destinate activităţii sau odihnei copiilor şi cea a anexelor (coridoare, vestiare ş.a.) nu vor depăşi 20 C pentru unităţile de antepreşcolari şi preşcolari şi 30 C pentru unităţile şcolare…” (lit. b)); „în anotimpul cald, pentru evitarea supraîncălzirii încăperilor, se vor folosi mijloace de reducere a însoririi directe şi metode de intensificare a ventilaţiei” (lit. e)).

La art. 10 s-a prevăzut că „toate încăperile destinate copiilor şi tinerilor vor fi ventilate natural. Mijloacele de ventilaţie trebuie să asigure o primenire a aerului de cel puţin 1,5 schimburi de aer pe oră în încăperile de grupă din unităţile pentru antepreşcolari şi preşcolari, 3 schimburi pe oră în sălile de clasă şi de cursuri pentru elevi şi 5 schimburi pe oră în grupurile sanitare. Eficienţa ventilaţiei se va aprecia prin metode de laborator: nivelul aeromicroflorei (alin. (1)); – „Viteza curenţilor de aer din încăperile destinate copiilor şi tinerilor nu va depăşi 0,3 m/s” (alin. (2)), iar „ventilaţia prin deschiderea ferestrei se va realiza în aşa fel, încât să se evite disconfortul termic şi să se asigure înlăturarea continuă a aerului viciat” (alin. (3));

Pentru asigurarea unei ventilaţii naturale permanente, „oberlihturile vor avea o suprafaţă totală de cel puţin 1/50 din suprafaţa încăperii; sensul de deschidere a acestora va fi spre interior şi în sus” (alin. (4)); – „Încăperile destinate copiilor şi tinerilor se vor ventila în pauzele din timpul programelor de activitate prin deschiderea ferestrelor. În aceste perioade copiii vor părăsi obligatoriu încăperea” (alin. (5)).

Să recapitulăm, înainte de testarea finală a acestor cunoştinţe: – în anotimpul cald trebuie folosite „metode de intensificare a ventilaţiei”; – toate încăperile, indiferent de anotimp, se ventilează natural, fiind calculate şi schimburile de aer/oră pentru diferite tipuri de încăperi frecventate la şcoală de copii;- ventilaţia naturală – prin deschiderea ferestrei – trebuie să fie permanentă (prin utilizarea oberlihturilor); – ventilarea naturală a încăperilor destinate copiilor se face şi în „pauzele din timpul programelor de activitate prin deschiderea ferestrelor”, timp în care „copiii vor părăsi obligatoriu încăperea”.

Câteva din întrebările din testul virtual le adresăm public celor doi diriguitori şefi – Gutău Mircia şi Bică Andra, fiind conştient că nu vor găsi – în timp util – răspunsurile corecte care să le asigure… promovarea

1. – Unde se duc (unde sunt evacuaţi) toţi copiii atunci când – în fiecare pauză dintre ore – trebuie să părăsească obligatoriu încăperile pentru a asigura aerisirea naturală a acestor spaţii prin deschiderea ferestrelor!? Ce facem cu prichindeii!? Ne facem că-i evacuăm din clase şi-i ţinem pe toţi pe coridoare, care trebuie să fie aerisite şi ele! Sau îi evacuăm şi-i supraveghem în curtea (inexistentă) a şcolii!? Şi nu este doar cazul arhicunoscut al Şcolii cu ceas (vorba vine, că ceasu-i mort de mult)

2. – Care sunt metodele deintensificare a ventilaţiei folosite pentru evitarea supraîncălzirii încăperilor” în care anual, în liceele tehnologice din municiliu, se desfăşoară activităţi cu elevii până la mijlocul lunii iulie!?

3. – Câţi bani a alocat primăria în fiecare din ultimii 2-3 ani pentru dotarea acestor unităţi şcolare cu mijloace de intensificare a ventilaţiei în anotimpul cald şi ce asemenea mijloace au fost achiziţionate până acum (frunze de palmier cu mânuitorii lor umani cu tot etc.)!?

ASTA AR TREBUI SĂ FIE PROBA DE FOC A MANDATULUI DE PÂNĂ ACUM AL PRIMARULUI MIRCIA GUTĂU. ACUM ARE OCAZIA SĂ PROBEZE CĂ ESTE CU ADEVĂRAT PREOCUPAT DE PREZENTUL ŞI VIITORUL VÂLCENILOR. ŞI DE MAI BINELE COPIILOR ACESTORA. NU DECLARAŢIILE SALE DITIRAMBICE ŞI SFORĂITOARE DESPRE RĂŞLUIREA UNOR BUNURI ALE UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT (TERENURI ŞI CLĂDIRI) ŞI DESPRE MUTAREA ACESTORA LA PERIFERIA TÂRGULUI SUNT CELE CARE-I VOR ASIGURA UN LOC ÎN ISTORIA LOCULUI. ŞI NICI „PARCURILE” CU CARE ARE INTENŢIA DE A UMPLE PÂNĂ LA REFUZ UN ORAŞ PE CARE  L-A GOLIT DE OAMENI!

– Va urma –

Tiberiu M. Pană