DOVADA CĂ GUTĂU A INDUS ÎN EROARE CONSILIUL LOCAL RÂMNICU VÂLCEA!

Nereguli în adoptarea HCL de mărire a tarifelor la colectare și transport deșeuri municipale de la populație și firme.

Printr-un comunicat remis presei miercuri, 28 decembrie 2016, primarul Mircia Gutău ne mustra pentru că am îndrăznit să-i punem la îndoială, pe baza propriilor declaraţii anterioare contradictorii, buna credinţă în momentul în care a propus Consiliului Local (CL) Râmnicu Vâlcea aprobarea majorării tarifelor pentru salubrizare solicitată de operatorul Romprest. “Am fost obligat să respect angajamentele asumate de instituţia Primăriei – chiar dacă la acel moment era condusă de altă echipă – dar pot, totuşi, să îi asigur pe locuitorii municipiului că, până la încheierea acestui contract, nu va mai fi nici o altă majorare a tarifelor de salubrizare”, sublinia edilul-şef. Puţin probabil ca Mircia Gutău să nu fi cunoscut în detaliu programul de guvernare al PSD, din moment ce şi-a susţinut cu un angajament total prietenul Eugen Neaţă, inclus pe lista PSD Vâlcea, să acceadă în Camera Deputaţilor în urma alegerilor din 11 decembrie 2016. Aşadar, sigur cunoştea că salariul minim pe economie ar fi urmat să fie crescut, ceea ce se va şi întâmpla, chiar de două ori în acest mandat, prima dată chiar din 1 februarie 2017, când va fi de 1.450 de lei. Pe baza acestui indicator, Romprest va putea solicita o nouă majorare a tarifelor. Încercăm să-i dăm o mână de ajutor lui Mircia Gutău, dar şi consilierilor locali şi funcţionarilor primăriei arătând că Romprest i-a cam păcălit la calcule şi acum li se pot reteza din start alte pretenţii pe baza considerentelor pe care le dezvoltăm în continuare.

Creşteri artificiale de tarife, acceptate cu seninătate de municipalitate

Specialiştii cu experienţă în domeniu, în diverse localităţi ale ţării, consultaţi de noi confirmă că la Râmnicu Vâlcea se petrec lucruri dubioase în domeniul salubrizării pe bani publici. Astfel, hotărârea de modificare a tarifelor s-a făcut în conformitate cu Ordinul ANRSC nr 109 din 2007. Prin acest Ordin, la Anexa 1, parte integrantă din document, se specifică: “Pentru cheltuielile cu reparaţiile care depăşesc 10% din cheltuielile materiale se va prezenta fişa de fundamentare a acestora.”

În fişele de fundamentare a tarifelor, atât pentru populaţie cât şi pentru agenţii economici, cheltuielile cu reparaţiile reprezintă:

  • 10,84 % din cheltuielile materiale, în fişa tarifelor pentru populaţie;
  • 14,79 % din cheltuielile materiale, în fişa tarifelor pentru agenţii economici. În ambele fişe nivelul cheltuielilor cu reparaţiile depăşeşte 10% din totalul cheltuielilor material, ceea ce obligă operatorul să prezinte în documentaţia de solicitare a majorării şi fişa de fundamentare a cheltuielilor cu reparaţiile, separate de alte documente. Ori, în documentaţia prezentată public de către autoritatea locală pe siteul propriu nu se regăsesc şi aceste două fişe, respectiv, fişa de fundamentare a cheltuielilor cu reparaţiile pentru tariful la populaţie şi fişa de fundamentare a cheltuielilor cu reparaţiile pentru tariful la agenţii economici, aşa cum prevede Ordinul ANRSC nr 109 din 2007. Am constatat că noua fişă de fundamentare a tarifelor nu mai respectă parametrii tehnici prezenţi în prima fişă de fundamentare şi impuşi prin caietul de sarcini, respectiv:
  • numărul de persoane la care se calculează prestarea serviciului. Atât în fişa iniţială cât şi în caietul de sarcini numărul de persoane la care se calculează prestarea serviciului este de 90.917. În noua fişă numărul de persoane la care se calculează costurile este de 74.190. Cu alte cuvinte se împart costurile acestui serviciu la un număr mai mic de persoane, ceea ce generează o creştere artificială a costurilor pentru fiecare persoană;
  • cantitatea programată, la care se calculează fundamentarea tarifului la agenţii economici. Atât în fişa iniţială cât şi în caietul de sarcini cantitatea programată la care s-a calculat şi fundamentat tariful pentru agenţii economici este de 16.770 tone/an. În noua fişă cantitatea la care se calculează şi fundamentează tariful este de 14.373,67 tone/an. Fiind considerabil mai mică aceasta conduce la creşterea artificială a tarifului pe unitate (pe tonă) pentru toţi agenţii economici la care operatorul prestează serviciul.

Scăderea costurilor depozitării deşeurilor, de 649.972,41 lei/an, ar fi trebuit să scadă tarifele!

Nu cunoaştem care sunt motivele pentru care operatorul a recurs la acest artificiu. Din cunoştintele noastre fără acceptul autorităţii locale, această modificare a condus la o creştere substanţială a tarifului unitar, respectiv tariful/persoană/lună la populaţie şi tariful/tonă la agenţii economici. Menţionăm şi că operatorul a iniţiat şi căştigat în prima instanţă un proces cu autoritatea locală pentru faptul că nu toate cele 90.917 persoane care locuiesc în Râmnicu Vâlcea au încheiat contract cu operatorul, dar beneficiază de serviciile acestuia. În consecinţă, instanța a obligat autoritatea locală să-i deconteze operatorului 1.099.000 lei reprezentând prestaţii către aproximativ 15.000 persoane care beneficiază de serviciile operatorului, dar nu au încheiat contract cu acesta, deci nu plătesc serviciile direct către operator. Ori, prin modificarea unilaterală a numărului total de persoane din fişa de fundamentare a tarifului operatorul recunoaşte de fapt că în realitate în Râmnicu Vâlcea numărul de persoane care generează deşeuri şi la care se prestează serviciul este de 74.190.

Procentul de creștere a tarifelor (inflația) pe ramura apă, canal, salubritate calculat și anunțat de Institutul Național de Statistică pentru întregul an 2016 este de 7,29%, ceea ce este evident mult mai mic decât procentul de majorare a tarifelor solicitat de operator și acceptat de autoritatea locală de 24,49 %!!!

Din consultarea fișelor de fundamentare a tarifelor, cea în vigoare și cea propusă, ambele ataşate în facsimil, reiese clar faptul că acea creștere a salariului minim pe economie nu este de natură să justifice procentul de 24,49%, solicitat de către operator și acceptat de Consiliul Local. În cifre absolute creșterea cheltuielilor cu munca vie este de 149.287,20 lei/an. Dar există o scădere mare a costurilor în zona depozitării deșeurilor, de 649.972,41 lei/an, scădere care ar fi trebuit practic să anuleze efectul creșterii salariului minim și să conducă la o scădere a tarifului, nicidecum la o majorare! Există neconcordanțe totale între motivele invocate pentru creșterea tarifelor și fișa de fundamentare a calculelor tarifelor!! Mai precis, există creșteri foarte mari la capitolele:

  • combustibili si lubrifianți, + 68.66%, respectiv + 402.512,69 lei/an;
  • reparații, + 47,05 %, respectiv + 41.377,17;
  • cheltuieli cu închirierea utilajelor +61,26 %, respectiv + 244.800,18 lei/an;

Aici trebuie menționat că toate utilajele cu care operatorul desfășoară activitatea sunt deținute de către operator sau asociatul său. Cum se justifică aceste costuri imense pentru închirierea utilajelor, specificate în fişele de cost? Solicităm ca operatorul să prezinte în instanță contractele de închiriere a acestor utilaj, precum și facturi fiscale care certifică decontarea acestor cheltuieli în anul 2016. De asemenea, solicităm şi Primăriei să prezinte dovada că a solicitat aceste documente din partea operatorului şi să le facă publice.

Curtea de Conturi demonstrează că apetitul Romprest pentru banii primăriilor e girat de edili

Romprest nu a “patentat” la Vâlcea şmecheria, lucru pe care cu siguranţă l-a cunoscut şi vechea conducere a administraţiei locale care a întocmit caietul de sarcini favorabil operatorului în 2015. Da, în această privinţă, Miricia Gutău ar avea dreptate, dar atât. Faptul că el şi funcţionarii din subordine au acceptat majorarea substanţială a tarifelor fără o minimă verificare a fişelor de cost le atrage şi mai rău răspunderea.

Marţi, 17 ianuarie, Hotnews.ro arăta că Primaria Sectorului 1 şi Primaria Sectorului 3 au platit nejustificat, in total, catre firmele de salubrizare circa 260 milioane de lei, potrivit unor decizii date de Curtea de Conturi la finalul anului 2016. Platile au fost facute prin indexarea nejustificata a tarifului la sectorul 1 si fara aprobarea Consiliului local la sectorul 3, potrivit documentului citat. Cele doua primarii au termen pana in iulie 2017 sa recupereze banii.

Primaria Sectorului 1 a platit nejustificat catre firma Romprest, cu care are contract pentru salubrizare si deszapezire, circa 118 milioane de lei in perioada 2013-2015, potrivit unei decizii a Curtii de Conturi.

Astfel, prin Decizia Curtii de Conturi nr.100 din 16.11.2016, comunicata Sectorului 1 al Municipiului Bucuresti in data de 21.11.2016, s-a constatat “Angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata nelegala din bugetul local, in perioada 2013-2015 a sumei totale de 94.157.016 lei (inclusiv TVA), reprezentand tarife indexate in baza unui indice al pretului de consum, altul decat cel prevazut in contractul initial atribuit prin licitatie, modificat prin act aditional si contrar caietului de sarcini, fiind calculate dobanzi si penalitati in suma totala de 23.747.644 lei”. Prejudiciul trebuie recuperat pana pe 31 iulie 2017.