„Tăria lui Cătălin”, brand de ţară

Un bărbat din Vâlcea a descoperit gustul tare al succesului. După 15 ani de muncă printre străini s-a întors în ţară, unde a investit în distileria la care au muncit cândva bunicii lui. A ajuns să vândă zeci de mii de litri de ţuică şi rachiu în cramele din toată ţara.

1

Plecat la muncă în Italia când avea 18 ani, acesta a ajuns să conducă o cramă în Peninsulă, dar visul dintotdeauna a fost să strângă bani pentru a cumpăra, acasă, în Vâlcea, distileria unde au muncit bunicul şi tatăl lui. După 15 ani printre străini şi-a văzut visul împlinit. A investit cei 300.000 de euro caştigaţi în vechiul conac şi distileria de la 1900.

“Tăria lui Cătălin”, un produs sută la sută oltenesc, se bucură în prezent de mare succes în rândul cunoscătorilor din întreaga ţară şi a reuşit să-i lase fără grai pe ardeleni.

„Am investit peste 50.000de euro într-un cazan, pentru a continua lucrurile bune lăsate din bătrâni şi a duce mai departe tradiţia şi produsul naţional”, spune Cătălin Şoarece.

7Distileria de la Stroeşti de la amintire la realitate

Începutul a fost unul greu, iar entuziasmul micului producător s-a transformat rapid în dezamăgire, când s-a trezit că este tratat de statul român precum un contrabandist. Cu toate piedicile ce i-au fost puse, Cătălin Şoarece a continuat să transforme amintirile din copilărie într-o realitate palpabilă: „Când eram mic copil veneam aici cu căruciorul cu prune, cu mere şi ne luam ceva bănuţi. Mi-au rămas în minte lucrurile ăstea şi am încercat să readuc la viaţă ceva care cred că, dacă nu veneam să investesc, dispăreau.

3

Prima tranzacţie a fost cu cîntec, dacă mă pot exprima aşa. Imediat după aceasta a venit Garda Financiară de la Piteşti şi mi-a luat toţi banii obţinuţi din vânzarea a 5000 de litri de ţuică, asta deşi eu procedasem cât se poate de legal, tăiasem facturi pentru fiecare litru vândut. Mai târziu, când am fost să plătesc impozitul, şi-au dat seama că eu aveam facturi pentru întreaga cantitate vândută, că s-a comis deci o greşeală, şi ne-au dat înapoi toţi banii. Nu ştiam ce se întâmplă, de ce vin să ne controleze doar pe noi şi vă spun sincer că au fost momente când au venit aproape în fiecare zi în control, ieşeam în curte şi îi vedem la poartă pe inspectorii Gărzii Financiare”, povesteşte Cătălin Şoarece.

4

„În Italia, micul înteprinzător este încurajat, în România ţi se dă în cap”

De la făbricuţa cu 15 angajaţi, accizele şi birocraţia l-au obligat pe micul producător să renunţe la aceştia. Aşa a ajuns să se ocupe doar el şi soţia sa de tot ceea ce înseamnă colectarea fructelor, producerea rachiului şi a ţuicii, îmbuteliere, desfacere şi contabilitate. Făcând o comparaţie cu ceea ce se întâmplă în Italia, situaţia producătorilor din România este mai mult decât descurajantă, crede Cătălin Şoarece:
“În Italia, micul producător este încurajat şi lăsat să lucreze. În România, cum te-a văzut că vrei să faci ceva ţi-a şi dat în cap, te-a luat la întrebări, cine eşti şi ce ai de gând să faci. La noi în ţară, dacă vopseşti un gard, autorităţile vin şi te întreabă de unde ai bani. Nu se gândesc că poate ţi-ai luat pâinea de la gură ori ai împrumutat bani ca să faci ceva.”

„Tăria lui Cătălin” la concurenţă cu palinca de Ardeal

5Comuna Stroeşti este cunoscută pentru prunele, merele şi perele aromate. Aşa se face că şi ţuica şi rachiul produse de Cătălin sunt foarte apreciate. Vinde peste 40.000 de litri în crame din toată ţara. „Am avut un salt enorm şi în ultimii doi ani se cunoaşte. Multe cereri vin din partea restaurantelor şi barurilor de lux, iar cramele deja ştiu produsele”, mai spune Cătălin Şoarece. Pentru procesul de producţie, Cătălin nu a uitat nicio clipă de reţetele tradiţionale. Un secret pentru obţinerea unui produs de calitate este şi modul în care fermentează fructele. Procesul are loc în butoaie vechi de peste 80 de ani, pe care investitorul le-a păstrat încă din momentul în care a preluat distileria. De pe urma distileriei au de câştigat şi localnicii din comună, care reuşesc să-şi vândă fructele acolo.
În ciuda faptului că se ocupă singur de întreaga afacere, vâlceanul a reuşit să îndeplinească toate condiţiile prevăzute de lege şi să obţină în acest an atestarea ţuicii şi a rachiului din fructe “Tăria lui Cătălin” ca produse tradiţionale. Mica făbricuţă din Stroeşti poate colecta până la 300 000 de tone de fructe de la ţăranii din toate localităţile limitrofe şi are autorizaţie să producă până la 100 000 de litri de alcool. După mulţi ani de sacrificii, proprietarul distileriei poate spune că a făcut paşi importanţi spre producţia de piaţă, iar în prezent are clienţi din toată ţara.

6“Pentru a pătrunde pe piaţă am insistat foarte mult, nu a fost deloc uşor. Produsele noastre nu se găsesc în hipermarketuri pentru că nu ne-am dorit acest lucru din cauza plăţilor care se fac cu întârziere. Acum avem o piaţă foarte bună în Ardeal, în special în Braşov, unde consumatorul e corect şi stabil ”.
Ţuica produsă în distileria din Stroeşti are o tărie între 30 şi 50 de grade şi poate face concurenţă cu succes palincii ardelenesti, plecând de la un preţ de 70lei/litru, în timp ce rachiul din fructe “Tăria lui Cătălin” ajunge la 37,5 grade.