Idei de afaceri – ferma de sinsila

├Än Rom├ónia, se fac bani mul┼úi din chinchile (┼čin┼čile), pentru c─â bl─ânurile micu┼úelor animale se v├ónd la pre┼úuri exorbitante. Astfel, ├«ntreprinz─âtorii din ┼úara noastr─â se ├«mbog─â┼úesc repede de pe urma doamnelor care vor neap─ârat o hain─â special─â. Rom├ónia acoper─â acum cam 40% din cererea de pe pia┼úa european─â ┼či 10 procente din cea mondial─â. Practic, ├«n ┼úara noastr─â s-a dezvoltat o adev─ârat─â re┼úea de cresc─âtori de chinchile. Totul a ├«nceput ├«n urm─â cu ani buni, c├ónd o familie din Timi┼čoara investea c├óteva mii de euro ├«ntr-o ferm─â. Patronii au b─âtut repede palma cu o firm─â de prelucrare a bl─ânurilor din Ungaria, pentru care furnizeaz─â ┼či acum marf─â pe bani frumo┼či. La 60 de euro bucata, un singur transport peste grani┼ú─â le asigur─â proprietarilor un profit de peste 40.000 de euro. Pe l├óng─â roz─âtoare, firma asigur─â cu┼čtile, tehnologia de cre┼čtere ┼či desfacerea asigurat─â pe 10 ani. Afacerea merge strun─â ┼či pentru c─â ┼čin┼čilele se ├«nmul┼úesc repede. La opt luni, femela e deja matur─â ┼či poate aduce pe lume ┼či 18 pui pe an. ├Äntre┼úinerea lor nu ├«l cost─â mai mult de 300 de lei pe lun─â. O chinchila consum─â f├ón ┼či cam 800 de grame de concentrat de hran─â pe lun─â, deci mai pu┼úin de 2 lei, iar ├«nc─âperea ├«n care st─â trebuie men┼úinuta la 15-18 grade Celsius.

┼×i la L─âde┼čti e o ferm─â de ┼čin┼čila

Alexandrina ┼či Traian Alexandru, oameni muncitori din L─âde┼čti, ┼či-au ├«ncercat norocul cu o ferm─â de porci, deci┼či s─â aib─â propria afacere. ÔÇ×Am ├«nceput cu mult entuziasm, acum cinci ani. Am f─âcut proiect, am luat autoriza┼úie, ne-am apucat de construirea grajdului. C├ónd am terminat, cu canalizare, cu tot ce trebuia, am ├«ncercat s─â acces─âm ┼či noi fonduri la jude┼ú. Am primit un r─âspuns care ne-a ┼čocat. ├Äntre timp, se d─âduse o lege c─â ferma nu poate fi la mai pu┼úin de 500 de metri de cas─â. Ar fi fost culmea s─â ne apuc─âm s─â d─âr├óm─âm tot ┼či s─â reconstruim ├«n alt─â parte. P─âm├ónt aveam, dar era p─âcat de munca noastr─â ┼či de banii investi┼úi. Am pornit-o f─âr─â ajutor, am ajuns s─â avem 100 de porci. A fost greu, munc─â de diminea┼úa p├ón─â seara. Am muncit de ne-am spart. Munceam la c├ómp, tot ce scoteam de acolo b─âgam ├«n ferm─â, ├«n plus ┼či bani, c─â nu le ajungea m├óncarea produs─â de noi. So┼úul meu a ┼či surzit de la moar─â. Am decis s─â abandon─âm, nimeni nu ne ajuta cu nimic. Am v├óndut to┼úi porcii, nu ne-am ales cu mare lucru, nu am avut profitÔÇŁ, spune Alexandrina Alexandru.

ÔÇ×┼×in┼čila mi-a pl─âcut din primul momentÔÇť

De mai bine de doi ani, familia Alexandru s-a decis s─â ├«nceap─â o nou─â afacere de care cei doi so┼úi sunt foarte mul┼úumi┼úi. ÔÇ×B─âiatul nostru, care lucreaz─â la Bucure┼čti, ne-a v─âzut cum ne chinuiam cu ferma de porci. Ne-a b─âgat ├«n ma┼čin─â ┼či ne-a dus la un prieten de-al lui, la T├órgu Jiu. Acolo ne-a ar─âtat o ferm─â de ┼čin┼čila. Sincer─â s─â fiu, mi-a pl─âcut din primul moment. Era curat, animalele erau simpatice. Ne-a ├«ntrebat dac─â vrem s─â facem ┼či noi o ferm─â. I-am spus c─â vrem, de┼či eram sceptic─â. Nu ┼čtiam nimic despre aceste animale, nu v─âzusem niciodat─â cum se cresc. Doar auzisem de blana lor, foarte c─âutat─â ┼či destul de scump─â, pe la o prezentare de mod─â a Mihaelei R─âdulescu. Am cump─ârat 36 de exemplare, am dat pe ele 180 de milioaneÔÇŁ, explic─â doamna Alexandru.

O mie de euro euro familia la vânzare

Cei doi l─âde┼čteni sunt deci┼či s─â nu taie niciodat─â un animal din ferma lor de ┼čin┼čile. ÔÇ×┼×in┼čila poate fi un animal de companie excelent. Am ├«n┼úeles c─â se ┼či m─ân├ónc─â, dar este renumit─â pentru blana sa. Noi nu vom t─âia niciodat─â un animal de aici. Ne-am ata┼čat prea tare de ele. Dac─â va fi s─â vindem, le vindem numai vii, nu t─âiate. De la noi vor pleca ├«n via┼ú─â. P├ón─â acum am v├óndut 36 de exemplare, cu 1.000 de euro familia, ne-am recuperat investi┼úia ini┼úial─â. Dar animalele au mers pentru ├«nceperea unei ferme, nu pentru blan─â. Oricum, b─âiatul nostru se ocup─â de partea financiar─â. El a f─âcut ┼či o pagin─â de internet ├«n care prezint─â firma. A avut deja 500 de vizitatori. El ┼čtie cu c├ót se pot vinde, unde le poate vinde. Noi doar ├«l ajut─âm cu cre┼čterea animalelor. C├ónd glume┼čte cu noi, spune c─â suntem angaja┼úii luiÔÇŁ, crede Traian Alexandru.

Afacerea, copiată de alţi săteni

Traian Alexandru are ┼či o alt─â ├«ndeletnicire, fabric─â singur cu┼čtile necesare ├«n ferm─â: ÔÇ×D─âdeam pe o cu┼čc─â un milion. Mi s-a p─ârut scump. Am demontat una ┼či am v─âzut cum este construit─â. U┼čor, u┼čor, am ├«nv─â┼úat mecanismul ┼či acum le fac singur. E mig─âlos, e greu, dar economisim mul┼úi bani a┼ča. Pot face c├óte dou─â cu┼čti pe fiecare zi. Am atelierul meu, sub un cort, la r─âcoare. Asta este, e afacerea noastr─â de care suntem foarte m├óndri. Poate cu ajutorul ei reu┼čim s─â ie┼čim din criz─â. Unii oameni din comun─â spun c─â noi cre┼čtem ┼čobolani. Nu-i condamn, nici noi nu ┼čtiam nimic despre aceste animale ├«n momentul ├«n care ne-am apucat. Acum am ├«n┼úeles c─â mai sunt ├«n apropiere dou─â ferme. Acum s-au apucat, sunt la ├«nceput. Noi ├«i vom ajuta, dac─â vor doriÔÇŁ.