25 total views

Germania, cea mai mare economie europeană, şi-a ambalat motoarele de creştere cu o cerere internă mai puternică şi o producţie industrială peste aşteptări, în timp ce Franţa şi Italia, componente da bază ale economiei Europei, se chinuie să-şi găsescă echilibru şi energie pentru demaraj.

Importurile Germaniei, cea mai mare piaţă de desfacere pentru producătorii din România, au atins în luna februarie cel mai ridicat nivel de după reunificarea ţării, semn că cererea internă capătă forţă. Creşterea a fost de 0,4%, în raport cu ianuarie. Acesta este maximul de după ianuarie 1991 consemnat de Biroul Federal de Statistică, scrie agenţia Thomson Reuters. În ianuarie, importurile au urcat cu 4,1%.
Exporturile s-au redus însă cu 1,3% în februarie, ceea ce atrage atenţia că economia Germaniei este sensibilă la turbulenţele de pe pieţele emergente şi la criza din Crimeea.

“Importurile au crescut deoarece consumul este mai mare şi companiile investesc mai mult. Acest trend în care importurile cresc mai rapid decât exporturile ar trebui să continuie”, a explicat Christian Schulz, analist Berenberg Bank. El a subliniat că cererea mai puternică din Germania va ajuta alte ţări din zona euro să-şi croiască prin exporturi propriul drum afară din criză.

Guvernul de la Berlin se aşteaptă ca anul acesta unul din motoarele puternice de creştere economică să fie cererea internă, iar exporturile să fie mai degrabă o frână.

 Critici fără temei

Germania a fost criticată de alte state europene şi în special de SUA că insistă prea mult pe exporturi pentru creştere economică şi că împiedică astfel relansarea economiilor mai slabe din zona euro. Însă surplusul comercial al Germaniei cu celelalte ţări din uniunea monetară este marginal. În februarie, surplusul comercial total s-a situat la 15,7 miliarde euro, sub nivelul de 17 miliarde euro anticipat de analişti, notează The Wall Street Journal.

Tot în februarie, producţia industrială a ţării a urcat mai rapid decât s-a anticipat, după creşteri şi în cele trei luni anterioare, ceea ce sugerează că economia a avansat cu un ritm “sănătos” în primul trimestru al acestui an, probabil cu aproximativ 3% comparativ cu perioada similară din 2013. Creşterea producţiei urmează unui avans consistent al comenzilor pentru industrie în februarie, subliniază WSJ.

Creşterea economică a fost favorizată de o iarnă foarte blândă, care a încurajat activitatea din construcţii. În plus, încrederea consumatorilor în economie se menţine la maximul ultimilor şapte ani, în condiţiile în care piaţa muncii rămâne stabilă, iar rata şomajului este la cote minime.

Grupul bancar britanic Barclays a majorat estimarea de creştere economică pentru primul trimestru de la 0,5% la 0,7%, în raport cu cele trei luni anterioare, mizând pe producţia industrială mai puternică decât s-a anticipat iniţ şI pe cifrele încurajatoare privind vânzărie de retail.

Evoluţia economiei germane este critică pentru întreaga zonă euro în condiţiile în care PIB-ul Germaniei reprezintă aproape o treime din cel al întregii uniuni monetare.

Guvernul de la Berlin intenţionează să se împrumute cu 6,5 miliarde euro anul acesta, cel mai redus nivel din ultimele patru decenii şi se aşteaptă ca în anii următori datoria să scadă constant, de la 76% din PIB anul acesta la 65% din PIB în 2018. De asemenea, Berlinul se aşteaptă la un buget în echilibru începând cu anul acesta şi până în 2016, şi la unul pe excedent în 2017 şi 2018.

 Franţa şi Italia încă îşi caută drumul

În schimb, în Franţa, guvernul noului premier Manuel Valls s-a angajat să reducă taxele şi cheltuielile în încercarea de a readuce la creştere sustenabilă a doua economie ca mărime din zona euro şi de a o face competitivă, scrie EUobserver. El a insistat că acest plan nu se va traduce prin măsuri de austeritate şi că va ajuta economia să se reechilibreze bugetar. Franţa a primit clemenţă de la CE în ceea ce priveşte eforturile de a reduce deficitul bugetar la limita tolerată de tratatele UE.

În Italia, noul guvern a prezantat planuri pentru a convinge UE să relaxeze regulile bugetare când va prelua prin rotaţie preşedinţia blocului în iulie. Anunţurile Romei sugerează că Franţa va avea un aliat în demersul de a câştiga mai mult timp pentru reducerea deficitului bugetar.

zf.ro

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Raspunde la urmatoarea intrebare inainte de a posta * Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.