Potrivit www.gandul.info, anul trecut, şcoala românească a scos 44.233 de absolvenţi specializaţi în studii juridice, 6030 în studii politice şi administrative şi 2000 în jurnalism şi ştiinţele comunicării. Aproape niciunul nu-şi va găsi un job concurând cinstit pe piaţa muncii, spun specialiştii în resurse umane contactaţi de gândul. Fără niciun fel de corelare cu piaţa muncii, fabricile de diplome scot anual, pe bandă rulantă, generaţii de absolvenţi care sunt obligaţi să se ”califice la locul de muncă” dacă chiar vor să aibă un job. Statul român finanţează anual de la buget aproximativ 62.000 de locuri la facultăţi pentru primul an de studiu universitar, cele mai multe dintre acestea fiind în ştiinţe economice, ştiinţe juridice, administraţie, studii europene şi chiar jurnalism. Însă cât de mult rezonează universităţile româneşti cu piaţa muncii? Îşi găsesc miile de absolvenţi care ies de pe băncile facultăţii un loc de muncă în domeniul studiat? Datele de la instituţiile care se ocupă de calitatea învăţământului, obţinute de gândul, arată că 80% din absolvenţii de facultăţi din România profesează în alte domenii decât cele pentru care s-au pregătit.Ultimul studiu despre structura absolvenţilor din România, realizat de Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior pentru anul 2012, arată că studiile în ştiinţe sociale, drept şi bussiness reprezintă 53,4% în facultăţile din România, comparativ cu 35,6% cât este valoarea medie în ţările europene. Studiile în inginerie, construcţii şi industrie reprezintă 17,3%, faţă de 12,9% – cât este media europeană. Acelaşi document relevă însă că universităţile din România se află sub media europeană în ceea ce priveşte ponderea absolvenţilor în alte domenii care sunt importante în Uniunea Europeană. Astfel, educaţia şi formarea profesională reprezintă 1,8% faţă de 9,5% cât e valoarea medie europeană, ştiinţele umaniste şi artele -7,7%, faţă de 11,6% media europeană, ştiinţele exacte -matematică, informatică – 4,4%, faţă de media de 9,2%, şi sănătatea şi asistenţa socială -10 %, faţă media europeană de 15,4%. Datele statistice de la Ministerul Educaţiei şi de la Institutul Naţional de Statistică arată că, anual, statul produce în medie 190.000 de absolvenţi de studii superioare, cei mai mulţi dintre aceştia fiind în ştiinţe economice, învăţământul juridic sau învăţământul universitar – unde sunt incluse toate domenii din care poţi deveni profesor. Cu toate acestea, datele de la Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior arată că 80% din absolvenţii de facultăţi din România profesează în alte domenii decât cele pentru care s-au pregătit. Învăţământul economic se află alături de cel juridic în topul domeniilor care au un număr mare de locuri anual. De exemplu, în 2009/2010 la ştiinţe economice erau în total 223.961 de locuri la toţi anii de studii. Însă, în acelaşi an au terminat 72.641 de absolvenţi. Totuşi, nici Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă şi nici firmele de recrutare nu au date exacte despre forţa de muncă cerută pentru acest domeniu pe semestru sau anual.